Gabriel Moiceanu: „Avem nevoie de legislaţia subsecventă pentru implementarea PNGD“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Gabriel Moiceanu: „Avem nevoie de legislaţia subsecventă pentru implementarea PNGD“

10 May 2018 - 03:32 PM Reciclare & Recuperare

Gestionarea deşeurilor municipale rămâne o mare problemă pentru România în condiţiile în care Sistemele de Management Integrat al Deşeurilor sunt în mare parte încă nefuncţionale, când colectarea selectivă lipseşte aproape cu desăvârşire, iar legislaţia nu ţine pasul cu nevoile unui sistem care nu reuşeşte de ani buni să se pună în funcţiune. Pentru a afla cum se văd aceste probleme din perspectiva Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară, am adresat câteva întrebări preşedintelui organizaţiei, Gabriel Moiceanu.
ecologic

ecologic: Sunteți un bun cunoscător al situației gestionării deșeurilor municipale la nivel național. Cum apreciați funcționarea domeniului în acest moment?

Gabriel Moiceanu, președintele Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI): România este pusă acum în fața unei schimbări radicale în domeniul gestionării deșeurilor, o temă atât de discutată de toată lumea în momentul acesta. Trecem printr-un val de modificări legislative care ne obligă să ne adaptăm din mers, însă din păcate nivelul de asumare la nivelul autorităților locale și centrale este unul foarte scăzut. Nu se conștientizează întârzierile generate de modificările legislative neinspirate, incomplete de cele mai multe ori și parcă de fiecare dată neaplicabile într-o Românie sufocată de superficialitate.

ecologic: Care este situația Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor? Nu există o bază de date oficială și actualizată referitoare la aceste investiții; vă rugăm să ne spuneți care dintre cele 32 de SMID-uri sunt funcționale, care credeți că vor deveni funcționale în acest an și care au problemele cele mai mari.

Gabriel Moiceanu, președintele FADI: Asumarea Sistemelor de Management Integrat (SMID) finanțate în timp prin programele ISPA, POS Mediu și POIM a reprezentat o dovadă de asumare a răspunderii din partea Consiliilor Județene, a UAT-urilor membre în Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară. În principal SMID-urile au vizat problemele istorice, respectiv închiderea depozitelor neconforme dar și dezvoltarea infrastructurii de sortare, tratare și depozitare controlată. De cealaltă parte, autorităţile care au fugit de răspundere și nu și-au asumat astfel de proiecte au făcut ca astăzi să ne aflăm în procedura de infringement pentru depozitele rămase operaționale după termenul de închidere asumat de România.

Pe scurt, situația se prezintă astfel: avem 36 de proiecte implementate, 152 depozite închise/relocate sau în curs de închidere, 27 depozite ecologice construite, 74 stații de transfer, 40 stații de sortare de capacități mari, 21 stații de compostare și 16 stații de tratare mecano-biologică a deșeurilor.

Din informațiile pe care le deținem, sunt semnate 34 de contracte de delegare pentru operarea Centrelor de Management Integrat al Deșeurilor, colectare și transport, operare stații de transfer și sortare iar celelalte sunt în diferite faze de licitație publică.

Lucrători la salubritate

Contracte funcționale în operare sunt în județele: Argeș 100%, Covasna 100%, Dâmbovița 100%, Teleorman 100%, Sibiu 100% și parțial în Giurgiu, Sibiu, Bistrița, Botoșani, Timiș, Arad, Sălaj, Bacău, Prahova, Călărași, Neamț și Galați. Sunt 14 județe care au obligația să finalizeze licitațiile și să pună în operare contractele până în martie 2019. Dintre proiectele SMID, 18 sunt fazate/eșalonate, implementarea acestora fiind finanțată atât din POS Mediu (faza 1 - finalizată), cât și din POIM (faza 2). Acestea sunt proiectele din județele: Brăila, Tulcea, Constanța, Bihor, Dolj, Harghita, Prahova, Călărași, Vâlcea, Alba, Maramureș, Cluj, Iași, Caraș-Severin, Vaslui, Vrancea, Mehedinți, Suceava.

ecologic: Care credeți că sunt problemele principale ce întârzie punerea în funcțiune și care ar trebui să fie primele măsuri ce ar trebui luate, și de către cine, pentru depășirea acestor obstacole? Vă rugăm să detaliați.

Gabriel Moiceanu, președintele FADI: Nu este mult de comentat la acest capitol pentru că implementarea proiectelor de infrastructură mare a generat și generează în continuare întârzieri, în primul rând datorită complexității lor și mă refer în special la crearea unui cadru instituțional asociativ ca primă condiție de finanțare, domeniu în care noi, la nivelul autorităților, nu avem această cultură de a ne rezolva în acest fel problemele comune.

O altă piedică majoră a fost legislația neclară privind achizițiile, legislația subsecventă și normele de aplicare, care toate au generat un lanț de contestații în procedurile de atribuire a contractelor în perioada de realizare a infrastructurii, precum și în ceea ce privește atribuirile în operare. Au fost făcute modificări legislative care nu au ținut cont de angajamentele asumate de către autoritățile locale și de către guvern prin memorandumurile de finanțare, iar astfel de greșeli nu țin numai de trecut; ele se fac în continuare. Toate aceste cauze au dus la mari întârzieri, de 3 sau 4 ani, în procedurile de implementare a proiectelor.

Este motivul pentru care noi cerem formarea unor grupuri de lucru în cadrul comisiilor de legiferare, în care să existe o consultare reală a asociațiilor profesionale, pentru că acestea simt mai bine pulsul acestui domeniu, au expertiză și evident au și soluții practice pentru a mișca lucrurile în direcția corectă.

Staţie de sortareecologic: Poate o autoritate locală să gestioneze eficient un domeniu ca acesta? De la colectarea selectivă, de la sistemul „plătești pentru cât arunci“ și până la procesarea în cadrul SMID-urilor? Dacă da, există exemple de bune practici care justifică afirmația?

Gabriel Moiceanu, președintele FADI: Da, cu siguranță se poate, într-un cadru asociativ (ADI), cu specialiști în servicii, în comunicare, cu proceduri practice, cu obiective și acțiuni practice. Este mult de discutat la acest capitol. Vă mărturisesc că la FADI am structurat și dezvoltat un curs pentru pregătirea specialiștilor din cadrul Asociaților de Dezvoltare Intercomunitară, pentru întărirea capacității administrative a acestor entități. Evident că sunt și exemple de bună practică pe care le diseminăm în cadrul unor conferințe regionale, iar aceste exemple nu sunt minuni, ele au la bază acțiune, asumare de răspundere din partea factorilor implicați, expertiza practică a unor specialiști. În mod logic, apar și rezultatele.

ecologic: Care este părerea dumneavoastră despre Planul Național de Gestionare a Deșeurilor?

Gabriel Moiceanu, președintele FADI: Soluția propusă inițial de către consultanții selectați de Ministerul Mediului era una nefezabilă, rigidă, nerealistă și fără să aibă la bază analize de cost și studii de impact la soluțiile propuse. Ulterior, în urma sesizărilor și propunerilor venite din partea asociațiilor profesionale, inclusiv a FADI, au fost făcute modificări substanțiale și putem spune că PNGD răspunde în mare parte nevoilor de dezvoltare a sistemului de management integrat al României. Din păcate însă nu avem norme de aplicare la acest plan și nu pot fi elaborate planurile județene pentru a trece la pasul următor în completarea infrastructurii privind tratarea deșeurilor în județele în care nu au fost prevăzute inițial sisteme de tratare mecano-biologică.

ecologic: Cum apreciați activitatea de până acum a Organizațiilor de Transfer de Responsabilitate din domeniul deșeurilor de ambalaje?

Gabriel Moiceanu, președintele FADI: Nu pot să fac eu aprecieri asupra activității generale a OTR-urilor, pot spune doar că cei cu care am colaborat și am avut diferite parteneriate au dat dovadă de profesionalism. Aș aminti la acest subiect că ADI Servsal Argeș, în parteneriat cu un OTR și cu Universitatea din Pitești, Facultatea de Științe, specializarea Ingineria Mediului, a făcut un studiu privind compoziția deșeurilor municipale - singura cercetare în acest domeniu în ultimii 15 ani în România - la un nivel complex: pe cele patru anotimpuri, în mediul rural și urban, pe fracție umedă și uscată, cu determinarea umidității precum și a procentelor de deșeuri reciclabile, respectiv a ambalajelor din deșeurile municipale.

În concluzie, considerăm că este nevoie de organizațiile de transfer de responsabilitate și de aceea milităm pentru încheierea unor parteneriate, pentru că avem obiective comune și consider că doar împreună putem să atingem țintele Unităților Administrativ-Teritoriale membre ale ADI și ale clienților OTR, agenții economici, producătorii.

ecologic: Ce modificări credeți că ar trebui aduse legislației actuale și de ce?

Gabriel Moiceanu, președintele FADI: Avem nevoie în primul rând de legislația subsecventă pentru implementarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, de completarea legislației actuale cu mecanismul de colaborare între OTR-uri și Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară sau Unitățile Administrativ-Teritoriale acolo unde nu există ADI.

Fluxul de bani şi date

Este nevoie de o singură raportare, de trasabilitate și transparență pentru toți actorii de pe lanț, iar Asociația de Dezvoltare Intercomunitară care a preluat activitatea de monitorizare a contractelor să raporteze în numele UAT-urilor membre. Avem nevoie de elaborarea și aprobarea legislației specifice pentru compost, de elaborarea și aprobarea legislației specifice privind gestionarea deșeurilor din construcții și demolări (DCD), de elaborarea de norme tehnice privind calitatea materialului rezultat în urma tratării DCD (încetarea statutului de deșeu), de Legea Parteneriatului Public-Privat. Și nu în ultimul rând, avem nevoie de finanțare din Fondul pentru Mediu în așa fel încât taxele și penalitățile încasate la AFM să se întoarcă în sistem în proporție cât mai mare. Este necesară o transparență totală la acest capitol.

ecologic: Cum vedeți dumneavoastră activitatea colectorilor de deșeuri autorizați? Dar a celor informali?

Pubele pregătite pentru distribuţieGabriel Moiceanu, președintele FADI: Pentru mine, colectorii autorizați sunt cei care vin într-o licitație, au licență de colectare, colectează toate deșeurile reciclabile și nu doar pe cele cu valoare de piață, în baza unor grafice, și iarna și vara, și pe ploaie și pe vânt, creează locuri de muncă, investesc în infrastructura de colectare selectivă alături de comunitatea în care operează și - foarte important - raportează către UAT pentru asigurarea trasabilității deșeurilor municipale.

Mai precis, colectorii autorizați sunt acei colectori care au drepturi, dar și obligații și care nu speculează diferite perioade din an sau momente benefice pentru o anumită categorie de deșeuri de ambalaje bonificate.

Eu nu cred într-un viitor al României cu sistem de colectare informală, speculativ în funcție de interesul financiar de moment al unui agent economic, fără să se țină cont de obiectivele majore pe termen mediu și lung ale comunităților locale. Propunerea noastră pentru integrarea celor cu activitate transparentă a fost dezbătută la Conferința Națională din martie 2018. Vedeți propunerea noastră în cele trei planșe: situație actuală, propunere de modificare și cum considerăm noi că poate fi funcțional sistemul.

ecologic: Credeți că România are șanse de a-și atinge obiectivele europene de valorificare a deșeurilor? Când și cum?

Gabriel Moiceanu, președintele FADI: Da, dacă se produc modificările legislative în cel mai scurt timp și se permite completarea infrastructurii SMID-urilor prin Parteneriat Public-Privat. La fel de important este să nu încurajăm sisteme paralele de colectare, cele care speculează diferite momente în piață pe tipuri de material, nu raportează corect pentru asigurarea trasabilității, fac evaziune fiscală, nu au infrastructură și nici continuitate în activitatea pe care o desfășoară. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare