„Plătești pentru cât arunci“: prea scump, prea repede și prea puțin - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

„Plătești pentru cât arunci“: prea scump, prea repede și prea puțin

11 May 2018 - 12:38 PM Reciclare & Recuperare

Dezbaterea „Plătești pentru cât arunci - de la concept la practică“Implementarea la nivel naţional a sistemului „plăteşti cât arunci“ este unul din cele trei instrumente economice pe care autorităţile vor să le aplice urgent pentru îndeplinirea condiţionalităţii ex-ante în domeniul gestionării deşeurilor după adoptarea cu mare întârziere a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor la sfârşitul anului trecut. Alte două instrumente economice sunt: responsabilitatea extinsă a producătorului, care va fi reglementată cât de curând prin ordonanţă de urgenţă şi taxa de depozitare, amânată deocamdată pentru luna ianuarie 2019.
Matei Dumitru

Coaliția pentru Economia Circulară, Asociația Română pentru Managementul Deșeurilor și Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu au organizat pe 29 martie dezbaterea „Plătești pentru cât arunci - de la concept la practică“.

La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților centrale de la Ministerul Mediului și Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și ai autorităților locale, primării, consilii județene, Asociații de Dezvoltare Intercomunitară, precum și operatori de salubritate, administratori de Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor și de Centre de Management Integrat al Deșeurilor, reciclatori, agenți economici care pun pe piață produse ambalate ș.a.

Ce intenționează Ministerul Mediului

Flavius Ardelean, consilier al ministrului MediuluiFlavius Ardelean, consilier al ministrului Mediului a fost cel care a prezentat modul în care ministerul vrea să implementeze la nivel național două din cele trei instrumente economice. „Principalele modificări pe care noi dorim să le implementăm sunt sistemul «plătește pentru cât arunci», creșterea răspunderii producătorilor, creșterea transparenței și trasabilității deșeurilor și aplicarea unor indicatori de performanță, toate pentru a veni în sprijinul industriei de reciclare din România“.

Instrumentul economic „plătește pentru cât arunci“ este practicat în multe state din Uniunea Europeană de mai mulți ani și ar fi trebuit implementat și în România la recomandările Comisiei Europene încă din 2013. Aplicat împreună cu taxa de depozitare, sistemul are rolul de a reduce semnificativ cantitățile de deșeuri depozitate prin selectarea deșeurilor reciclabile și prin aplicarea unei tarifări diferențiate pe tipuri de deșeuri pentru cointeresarea populației în selectarea la sursă.

„Practic, noi ne dorim ca cetățeanul să plătească numai pentru acele deșeuri care ajung în final la eliminare, în timp ce pentru deșeurile reciclabile generate de cetățean costurile pentru gestionarea acestora să fie - așa cum ni se pare normal - asumate de către producători în cadrul schemei de răspundere extinsă“, a spus Flavius Ardelean.

Ministerul a anunțat că lucrează și la o formulă de calcul pentru sistemul „plătești pentru cât arunci“. „Împreună cu ANRSC, ministerul Mediului încearcă să definitiveze o formulă de calcul care să fie aplicată la nivelul întregii țări. Conform proiectului de act normativ, toate metodologiile se vor elabora în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență. Formula va conține costurile serviciului, costuri care vor fi suportate în procent de 100% de către cetățean pentru tot ceea ce înseamnă deșeuri menajere reziduale și costurile de gestionare pentru deșeurile reciclabile care se împart în două categorii: deșeuri de ambalaje, unde vorbim de răspunderea extinsă a producătorilor pentru acoperirea costurilor și reciclarea deșeurilor care nu sunt ambalaje, pentru care avem în vedere două variante. Fie costurile vor fi suportate de către cetățean, fie ele vor fi recuperate din prețul de vânzare al materialelor reciclabile.

Pentru stabilirea formulei se va pleca de la compoziția deșeului așa cum apare în strategiile și în planurile inițiate de către Ministerul Mediului. La volumele de deșeuri care se generează la nivel de UAT-uri, prin aplicarea formulei se va ajunge la un tarif pe care cetățenii îl vor plăti pentru deșeurile pe care le generează. Din simulările pe care le-am făcut am ajuns la o scădere a costurilor cu 30-35%“, a spus consilierul ministrului Mediului.

Care este opinia operatorilor de salubritate

Iulian  Băndoiu, directorul ANRSCPentru ca românul să plătească mai puțin pentru serviciul de salubrizare, fiindcă cel puțin teoretic prin implementarea sistemului „plătești pentru cât arunci“ cetățeanul ar trebui să plătească doar pentru o parte, nu pentru toată cantitatea de deșeuri pe care o generează, va fi nevoie de investiții. Iar cei care vor fi nevoiți să facă aceste investiții vor fi operatorii de salubritate. Operatori care de altfel trăiesc din taxele - mai mult sau mai puțin vizibile - încasate de primărie de la locuitori pentru serviciul de salubritate și care în mod normal își vor recupera investițiile din tarifele aplicate cetățenilor.

Dumitru Mihalache, președintele Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor consideră că tot sistemul de management al deșeurilor a fost și este un sistem subfinanțat și subcapitalizat. De exemplu, în București tarifele nu au fost actualizate din 2007.

Referitor la modul în care văd operatorii de salubritate aplicarea sistemului „plătești pentru cât arunci“, Dumitru Mihalache crede că ar trebui ca România să preia un model de la alte țări europene. „În Germania cetățenii sunt obligați să colecteze selectiv și să predea operatorului de salubritate toate deșeurile reciclabile fără să încaseze nimic. Sistemul «plătești pentru cât arunci» nu este așa de ușor de aplicat, nu oriunde și nu la fel și ar trebui să urmăm anumite exemple de bune practici din Europa. La sistemul «plătești cât arunci» există o modalitate de taxare în funcție de folosirea sistemului de management al deșeurilor și de cantitatea sau volumul de deșeuri pe care îl adună cetățenii.

Sunt mai multe tipuri de sisteme PAYT (Pay As You Throw). Există taxarea de tip abonament, unde utilizatorul plătește pentru cantitatea minimă iar pentru ceea ce depășește plătește suplimentar. Un alt tip este taxarea parțială, unde autoritatea locală decide numărul necesar de saci, containere etc. pe care le încredințează utilizatorului. În acest caz încasarea se face de la cetățean sub formă de taxă pe prețul stabilit, preț pe care urmează să îl achite operatorului de salubritate, iar orice sac adițional urmează a fi plătit direct către operator.

O altă metodă este taxarea variabilă, atunci când utilizatorul are libertatea de a alege între mai multe tipuri de abonament conform nevoilor sale. Dar și în această situație orice sac sau container suplimentar va fi plătit“.

La Mizil sistemul funcționează deja

Silviu Negraru, primarul oraşului MizilÎn orașul Mizil sistemul „plătești pentru cât arunci“ funcționează chiar foarte bine de ceva timp. Aici primarul Silviu Negraru aflat la primul mandat a implementat sistemul rapid, ușor, fără niciun sprijin din partea autorităților centrale. Lipsa legislației nu a fost un impediment ci poate chiar o oportunitate, fiindcă în lipsa unor reguli rupte de realitate primăria a putut concepe un sistem funcțional, perfectibil, aplicabil nu la nivel național ci strict pentru comunitatea locală, unde problemele sunt cu totul altele decât în marile orașe sau în micile localități.
Silviu Negraru a explicat cum a creat sistemul: „Necesitățile orașului m-au făcut să mă adaptez la ce condiții aveam. Ca primar eu reprezint autoritatea publică și în același timp reprezint și societatea de salubrizare a orașului Mizil și astfel am fost nevoit să le înțeleg pe amândouă.

Salubristului care câștigă un contract la nivel de județ îi va fi dificil să funcționeze după un preț fix pe kilogram. Celui care câștigă prin licitație un serviciu de salubrizare la nivel de Asociație de Dezvoltare Intercomunitară ar trebui să i se dea posibilitatea să își renegocieze contractul pentru că în timp își va reduce cantitățile transportate la depozitare. Asta e și ideea sistemului „plătești pentru cât arunci“: să reduci cantitatea depozitată. În patru luni de la implementarea sistemului nostru în orașul Mizil, cantitatea de gunoi a fost redusă cu 30% și dacă mergem în ritmul acesta probabil la anul vom depăși 40%.

Când am pornit pe acest drum nici nu știam despre principiul «plătești cât arunci», dar am plecat de la o idee. În anul 2016 voiam să reducem cantitatea de gunoi cu 20% și în același timp să nu creștem prețurile pentru salubrizare, iar la vremea respectivă noi avem cel mai mare preț din județ: 11 lei de persoană, în condițiile în care serviciul de salubrizare era al orașului. Atunci ne-am gândit că aveam două variante: să desființăm un serviciu și ne îndreptăm către un salubrist privat ori să îl eficientizăm pe acesta pe care îl avem deja și să încercăm să atingem ceea ce aveam ca obiectiv, o reducere de 20% a cantității depozitate în fiecare an și apoi în timp să ajungem la zero deșeuri. Este posibil să ajungem și la zero deșeuri, dar cu investiții mari pe care noi nu ni le permitem. Avem un buget local, plăți restante, arierate, ne este destul de greu.

Dezbaterea „Plătești pentru cât arunci - de la concept la practică“

Abia am reușit să fac o investiție destul de mică cu eforturi mari și cu multe comentarii venite din partea cetățenilor care nu au înțeles că într-un an de zile vor plăti mai puțin pentru gunoi. Mi-au reproșat că nu avem străzi asfaltate și că s-au dat bani pe camere de supraveghere, cartele, containere, CIP-uri. Acesta este investiția pe care am făcut-o și ne-a costat foarte puțin: sistemul de cântărire cu tot cu soft pentru o mașină a costat aproximativ 10.000 de euro. Și ne-am orientat către cea mai ieftină soluție. A fost greu, dar banii sunt recuperați. CIP-urile care au fost puse pe containerele de la gospodăriile din zona caselor au costat trei lei bucata. Nu sunt costuri foarte mari, important este însă este cine și le asumă.

Eu am putut să îmi fundamentez prețurile pe ceea ce avem la Mizil, o localitate mică de 16.700 de persoane, iar acum am reușit ca separarea să se facă la sursă. Nu pot să vă spun ce și cum se poate face la București de exemplu. Dar dacă noi am reușit cu bani puțini, fiindcă este evident că Mizilul nu are nici pe departe resursele marilor orașe, sunt sigur că și în București și în alte părți se pot găsi soluții dacă se vrea“.

Salubritatea, un serviciu nesubordonat Ministerului Mediului

De-a lungul timpului dorința oricărui ministru al Mediului de a alinia politica națională în domeniul gestionării deșeurilor la prevederile și practicile europene s-a lovit de fiecare dată ca de un zid de o altă autoritate a statului a cărei putere de decizie în ceea ce privește deșeurile municipale a fost întotdeauna cu mult mai mare decât a sa. Această instituție, Autoritatea Națională pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare (ANRSC) este singura autoritate din România care reglementează serviciile de salubrizare la nivel național și nu este subordonată Ministerului Mediului, ci Ministerului Dezvoltării Regionale, minister care declarativ nu are nici un fel de atribuții în domeniul deșeurilor, toate obligațiile revenind Ministerului Mediului. Edificator în acest sens a fost dialogul dintre Florin Căpățână, reprezentantul marilor retaileri și directorul ANRSC Iulian Băndoiu.

Dezbaterea „Plătești pentru cât arunci - de la concept la practică“

Reprezentantul marilor retaileri a întrebat de ce nu-și poate negocia contractul de salubritate

Tot în legătură cu aplicarea principiului „plătești pentru cât arunci“, reprezentantul marilor retaileri Florin Căpățână a întrebat de ce un mare magazin nu își poate negocia contractul de salubritate.

„Într-o piață liberă este dreptul inalienabil al fiecăruia să poată să își negocieze orice fel de contract dacă este eligibil. Noi nu avem această posibilitate. Cum este posibil ca în momentul în care mă duc să închei un contract cu o firmă de salubritate să aflu că acel contract este bătut în cuie, deja negociat cu primăria? Eu doresc să negociez un preț ca să se ajungă la «plătești cât arunci», nu la cât nu arunci și mă trezesc că plătesc niște tarife care nu au legătură cu realitatea. Vorbim de un monopol“, a spus Florin Căpățână.

Răspunsul l-a primit de la directorul ANRSC, Iulian Băndoiu

„Serviciul public de salubrizare face parte din sfera serviciilor publice comunitare de utilități publice așa cum fac parte și alte servicii ca alimentarea cu apă sau energie termică și intră în responsabilitatea autorităților de administrație publică locală. Atunci când se scoate la licitație, se estimează cantitățile de deșeuri generate la nivelul unităților administrativ-teritoriale de către toți utilizatorii, persoane fizice și persoane juridice. Este liberă concurență doar la momentul intrării pe piață a operatorului de salubritate. Încheierea de către agenții economici a unor contracte la liber cu alți operatori potențiali din piață nu numai că ar fi o încălcare a legii prin intrarea pe piață a unor operatori tip pirați, dar ar produce și un dezechilibru contractual privind tarifele la operatorul de salubritate prin nepreluarea acelor cantități de deșeuri reciclabile.

Operatorul de salubritate are exclusivitate pentru colectarea deșeurilor de hârtie, metal, plastic, sticlă, pe tip de material, deci peste tot unde se colectează în amestec atât deșeuri de ambalaje, cât și fracția colectată separat care în termeni populari este numită deșeuri non-ambalaje", a spus directorul ANRSC.

În concluzie

Discuțiile au continuat timp de patru ore, iar concluzia finală a fost trasă de Constantin Damov, președintele Coaliției pentru Economia Circulară. „O implementare în grabă a sistemului «plătești pentru cât arunci» ar fi o mare greșeală dacă el nu va fi însoțit de taxa de depozitare și de găsirea surselor de finanțare pentru funcționarea sistemului care va duce oricum la creșteri ale tarifelor și va crea mari probleme pentru toți“, a declarat Damov. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare