Graţiela Gavrilescu, apel către autorităţile locale: „Avem obligaţia să implementăm urgent colectarea selectivă!“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Graţiela Gavrilescu, apel către autorităţile locale: „Avem obligaţia să implementăm urgent colectarea selectivă!“

10 July 2018 - 01:57 PM Reciclare & Recuperare

Noile directive europene privind deşeurile îngreunează mult sarcina României de a-și depăși statutul de codașă între țările europene în ceea ce privește managementul deșeurilor. Ministerul Mediului poate propune legi, poate emite ordine de ministru, poate organiza dezbateri publice, poate întocmi strategii și poate aplica penalități, dar nu are posibilitatea de a interacționa direct cu cetățenii din fiecare comunitate în vederea implicării lor directe în realizarea unui sistem modern și eficient de gestionare a deșeurilor municipale. Singurele instituții care pot face acest lucru sunt primăriile. Pentru a afla cum ar trebui să acţioneze autorităţile locale pentru ca România să își poată îndeplini obligaţiile ce îi revin în domeniul deşeurilor am adresat câteva întrebări viceprim-ministrului şi ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.
ecologic

ecologic: De ce este nevoie la ora actuală de o implicare serioasă a autorităţilor publice locale în gestionarea deşeurilor municipale?

Graţiela Gavrilescu, viceprim-ministru şi ministrul Mediului: Așa cum știți, la sfârșitul anului trecut am reușit să adoptăm, prin Hotărâre de Guvern, Planul Național pentru Gestionarea Deșeurilor. Acum suntem în curs de a elabora instrumentele economice, astfel încât cetățenii să fie stimulați să colecteze selectiv. Colectarea selectivă și reciclarea sunt pași obligatorii pentru trecerea la economia circulară, cea care reprezintă viitorul! De ce este nevoie de implicarea autorităților locale? Simplu. Pentru că deșeurile sunt generate de cetățeni, iar colectarea selectivă de aici tre buie să înceapă!

Autoritățile locale, aceleași autorități care au în proprietate depozitele de deșeuri, trebuie să înțeleagă că implementarea colectării separate a deșeurilor vine în sprijinul lor, prin scăderea cantităților de deșeuri depozitate, ceea ce înseamnă prelungirea duratei de viață a depozitelor existente și reducerea costurilor pentru cetățeni, printr-o taxă mai mică de depozitare.

În același timp, să nu uităm că există, în România, autorități locale care au pe teritoriul lor administrativ depozite neconforme de deșeuri municipale care ar fi trebuit închise conform prevederilor Directivei 1999/31/CE. Vorbim de acele depozite de deșeuri cuprinse în HG nr. 349/2005 care și-au sistat activitatea - deci nu au mai avut voie să primească deșeuri în iulie 2009 - și care, ulterior, ar fi trebuit închise, lucru care nu s-a întâmplat, motiv pentru care România a fost dată în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În prezent, 15 UAT-uri care nu s-au implicat suficient și nu au închis depozitele de deșeuri despre care vorbeam pot atrage amenzi pentru statul român de sute de mii de euro pe zi de întârziere.

ecologic: Ce credeţi că ar trebui să facă în acest sens autorităţile publice locale?

Graţiela Gavrilescu, viceprim-ministru şi ministrul Mediului: În primul rând, să citească PNGD-ul pentru a se pune în temă cu prevederile acestui document după care ne vom ghida cu toții în următorii ani și pentru a înţelege obiectivele prevăzute acolo, pentru care vom răspunde în fața Comisiei Europene. Al doilea pas important este să își actualizeze Planurile județene de gestionare a deșeurilor prin identificarea necesităților investiționale care să completeze acțiunile prevăzute în PNGD, în funcție de specificul fiecărui județ. Numai așa vor putea solicita fonduri europene pentru dezvoltarea sau completarea infrastructurii în domeniul gestionării deșeurilor.

Colectare selectivă

În prezent, în România nu mai avem depozite de deșeuri municipale care să nu fie conforme cu legislația UE. Ultimele astfel de depozite au avut perioada de tranziție până anul trecut și și-au sistat activitatea de depozitare la 16 iulie 2017. Simt nevoia să atrag atenția autorităților locale pe raza cărora se află aceste 101 depozite că după sistarea activității urmează etapa a doua, și anume închiderea lor. Nu vrem ca România să ajungă și cu aceste depozite în situația ca peste cinci ani să nu fie închise și să ne aflăm în fața unui nou proces de infringement.

O altă prioritate a autorităților locale este, așa cum spuneam, implementarea colectării selective. Pachetul de măsuri pe care Ministerul Mediului îl propune spre aprobare prin modificarea Legii nr. 211/2011 și a Legii nr. 249/2015 urmărește creșterea responsabilității tuturor actorilor în vederea atingerii obiectivelor de reciclare.

Reciclarea pornește de la cetățean și de la modul în care deșeul este gestionat începând de la locul de generare, adică din casa fiecărui român. Deșeul nu mai trebuie privit ca ceva inutil și fără valoare, de care trebuie să ne debarasăm în orice condiții! Dacă nu schimbăm ceva în modul în care se realizează managementul deșeurilor în România, în 15-20 de ani „gropile de gunoi“ vor conține mai multe materii prime decât s-ar putea extrage din zăcămintele aflate în subsolul țării.

Tehnologiile actuale ne permit să privim deșeul ca pe o resursă. Ceea ce pentru noi este deșeu, pentru altcineva poate fi o veritabilă materie primă secundară, care intră în procesul de reciclare. Iar o reciclare de calitate nu poate fi făcută decât cu materie primă de calitate.

Din acest motiv este foarte importantă colectarea selectivă, pentru că trebuie să oferim industriei de reciclare materii prime de calitate. Acest lucru nu poate fi făcut de cetățeni, pentru că ei nu au o relație directă cu reciclatorii.

În schimb, autoritatea publică locală le poate impune colectorilor și firmelor de salubrizare să colecteze selectiv de la populație, iar banii încasați din vânzarea deșeurilor către industria de reciclare se vor putea întoarce la comunitățile locale, sub diverse forme. Vorbim aici de scăderea tarifelor, dezvoltarea infrastructurii de deșeuri, proiecte în domeniul mediului sau pentru creșterea calității vieții.

ecologic: Care este rolul Ministerului Mediului în relaţiile cu autorităţile publice locale în ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor?

Graţiela Gavrilescu, viceprim-ministru şi ministrul Mediului: Ministerul Mediului are, în primul rând, rolul de a stabili la nivel național politicile și strategiile în domeniul mediului, în concordanță cu politicile și strategiile Uniunii Europene.

Depozit ecologic

Un al doilea rol este acela de a crea cadrul legal, fie prin transpunerea directivelor europene, fie prin elaborarea sau avizarea unor acte normative naționale. Prin aceste documente sunt stabilite roluri și responsabilități. Punerea în practică a politicilor și strategiilor le revine autorităților locale, ministerului revenindu-i în continuare rolul de coordonare și monitorizare.

ecologic: Cum ar trebui să funcţioneze relaţiile dintre autorităţile locale şi societăţile de salubrizare, colectorii autorizaţi, reciclatorii sau valorificatorii de deşeuri?

Graţiela Gavrilescu, viceprim-ministru şi ministrul Mediului: În primul rând, trebuie să înțelegem că societățile de salubrizare prestează un serviciu pentru cetățeni într-un cadru reglementat și în baza unui contract cu autoritatea publică locală. Aceasta din urmă, care reprezintă interesele cetățenilor, ar trebui să se asigure că fiecare deșeu ajunge acolo unde îi este locul și că cetățenii plătesc numai pentru acele deșeuri care nu mai au valoare economică. Inițiativa Ministerului Mediului de la începutul acestui an, prin care propunem introducerea tarifului diferențiat la populație, bazat pe principiul „Pay As You Throw“ (Plătești pentru cât arunci), va face posibil acest lucru.

Similar țărilor cu o bogată experiență, unde s-a dezvoltat o anumită atitudine civică față de aspectele de mediu, și în România ne dorim ca populația să plătească numai pentru deșeurile reziduale, adică pentru acele deșeuri care nu pot fi reciclate sau valorificate și pentru care singura soluție este eliminarea.

Evident că pentru a se întâmpla acest lucru cetățenii trebuie informați, iar autoritățile publice locale împreună cu societățile de salubrizare să le pună la dispoziție pubele diferite pentru colectarea deșeurilor pe tip de material: PET, hârtie, sticlă, metal.

Tariful diferențiat are în schimb și un revers pe care cetățenii trebuie să îl cunoască: plătești mai puțin dacă vei colecta selectiv, dar dacă din comoditate sau din nepăsare arunci toate deșeurile în același tomberon, atunci vei fi taxat la întreaga cantitate și, posibil, chiar taxat suplimentar.

Linie de separareecologic: Care ar trebui să fie rolul producătorilor, al organizaţiilor de transfer de responsabilitate în rezolvarea problemei gestionării deşeurilor municipale?

Graţiela Gavrilescu, viceprim-ministru şi ministrul Mediului: OTR-urile au un rol extrem de important în managementul deșeurilor municipale sau cel puțin în cel al deșeurilor reciclabile. Să nu uităm că OTR-urile sunt acele entități care au preluat obligațiile producătorilor în raport cu atingerea obiectivelor de reciclare și valorificare. Din întreaga cantitate de ambalaje pusă pe piață de producători, aproape 80 de procente se regăsesc în deșeurile provenite de la populație, iar celelalte 20 de procente provin din sectorul comercial, HORECA etc. Cum obiectivul național de reciclare și valorificare a deșeurilor de ambalaje este de 60% din cantitatea pusă pe piață, este evident că acesta nu poate fi realizat doar din sectorul comercial.
Prin urmare, rolul OTR-urilor este de a colabora cu autoritățile publice locale și cu societățile de salubrizare pentru finanțarea costurilor de colectare, transport, sortare, reciclare și valorificare a deșeurilor de ambalaje pentru care au preluat responsabilitatea producătorilor.

Practic, sistemul „Plătești pentru cât arunci“ și tariful dife-rențiat se bazează pe rolul jucat de producători prin intermediul OTR-urilor în suportarea acestor costuri. De aceea populația nu ar trebui să plătească pentru deșeurile respective!

Condiția este ca ele să fie colectate separat, deci UAT-ul împreună cu societatea de salubrizare să se implice și să pună la dispoziția cetățenilor pubele, cel puţin pentru două fracții: deșeuri umede și deșeuri uscate sau reciclabile.

ecologic: Când speraţi să fie finalizate Sistemele de Management Integrat al Deşeurilor la nivel naţional?

Graţiela Gavrilescu, viceprim-ministru şi ministrul Mediului: Cele care nu au fost fazate, adică pentru care nu au fost semnate noi contracte de finanțare între Ministerul Fondurilor Europene și Consiliile Județene, au ca termen pentru a deveni funcționale sfârșitul lunii martie 2019.

Proiectele fazate pe perioada de programare 2014 - 2020 dispun de ceva mai mult timp pentru a fi implementate. Este important ca aceste SMID-uri să înceapă să funcționeze, pe de-o parte pentru a gestiona deșeurile în mod conform, iar pe de alta pentru a evita rambursarea sumelor primite pe fonduri europene.

Uitați-vă ce se întâmplă în județele în care depozitele neconforme și-au sistat activitatea, iar depozitele realizate în cadrul SMID-urilor au întârziat să fie date în operare! Pentru că ADI-urile și Consiliile Județene nu s-au implicat, s-a ajuns ca firmele de salubritate să fie nevoite să plimbe deșeurile dintr-un județ în altul. Acest lucru nu înseamnă altceva decât probleme de mediu și costuri mai mari pentru populație.

ecologic: Cum credeţi că ne vom putea atinge obiectivele privind reciclarea deşeurilor?

Graţiela Gavrilescu, viceprim-ministru şi ministrul Mediului: Am convingerea că prin bunăvoință, interes și implicare lucrurile se pot îndrepta astfel încât, atunci când primim rapoartele pe mediu ale Eurostat sau ale Comisiei Europene, să nu fim în coada clasamentului cu 10% reciclare și 90% depozitare.

Cadrul legal pentru rezolvarea problemelor care țin de managementul deșeurilor îl avem. Într-un an și jumătate, Ministerul Mediului a reușit să propună măsuri noi, care să urgenteze și să ofere noi pârghii pentru atingerea obiectivelor de țară.

În următoarea perioadă urmează să fie adoptate noi măsuri, printre care cele care țin de răspunderea extinsă a producătorului, pachetul de instrumente economice - „Plătești pentru cât arunci“ și tariful diferențiat -, introducerea unor indicatori de performanță privind colectarea selectivă, sortarea și reciclarea, promovarea sistemului depozit sau a celui garanție-returnare pentru ambalajele primare returnabile și reutilizabile.

Aceste măsuri, care de altfel se regăsesc în Pachetul de Economie Circulară, vor avea rolul de a crește rata de reciclare a deșeurilor, de a îndepărta de la depozitare materii prime valoroase și, în final, de a pune România pe Harta Europeană a Reciclării și a Economiei Circulare. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare