Curtea Europeană de Justiție condamnă România pentru neînchiderea a 68 depozite de deșeuri - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Curtea Europeană de Justiție condamnă România pentru neînchiderea a 68 depozite de deșeuri

10 November 2018 - 03:33 PM Reciclare & Recuperare

Incapacitatea României de a închide depozitele de deșeuri neconforme a adus țara noastră pentru a doua oară în fața Curții Europene de Justiție, care a lăsat la latitudinea Comisiei Europene propunerile de sancțiuni. Decizia Curții Europene de Justiție vine la scurt timp după atenționarea țării noastre de către Comisia Europeană privitor la neîndeplinirea condiționalităților ex-ante privind sectorul deșeuri și eventuala suspendare a plăților intermediare aferente sectorului deșeuri din Programul Operațional Infrastructură Mare.
ecologic

În data de 18 octombrie 2018 Curtea Europeană de Justiție a dat curs solicitării Comisiei Europene de constatare a faptului că România nu s-a conformat obligației de a lua toate măsurile necesare pentru a închide cât mai repede posibil 68 de depozite de deșeuri, în conformitate cu Articolul 7 litera (g) și cu Articolul 13 din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri, acele depozite de deșeuri care, potrivit Articolului 8 din directivă, nu au primit o autorizație care să le permită să funcționeze în continuare.

Curtea Eurpeană de JustiţieCurtea Europeană de Justiție a hotărât că România nu s-a conformat și nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Articolului 14 litera (b) din Directiva 1999/31 coroborat cu Articolul 13 din aceasta, referitor la cele 68 de depozite de deșeuri în cauză, obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a închide cât mai repede posibil, în conformitate cu Articolul 7 litera (g) și cu Articolul 13 din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri, acele depozite de deșeuri care în conformitate cu Articolul 8 din directiva menționată nu au primit autorizația care să le permită să funcționeze în continuare. Sentința CEJ a fost anunțată în ședință publică la Luxemburg pe 18 octombrie 2018.

Din cele 68 de depozite neconforme, 28 sunt depozite de deșeuri municipale: Aleșd, Beiuș, Oradea, Brașov, Codlea, Făgăraș, Râșnov, Săcele, Victoria, Zărnești, Nehoiu, Băile Herculane, Caransebeș, Reșița, Eforie Sud, Medgidia, Negru Vodă, Motru, Novaci, Uricani, Hârlău, Drobeta-Turnu Severin, Orșova, Buliceni-Vatra Dornei, Bârlad, Huși și Negrești Vaslui.

La acestea se adaugă 25 de depozite pentru deșeuri industriale periculoase, deținute de companiile: Rafinăria Dărmănești SA, Sofert SA, Cemtrade SA Oradea, Petrol Derna SA, Petrolsub SA, Sinteza SA, Ario SA, Fermit SA Râmnicu Sărat, Rafinăria Venus Oilreg SA Râmnicu Sărat, Romplumb SA, Azomureș SA, Bicapa SA, Rafinăria Astra Română SA, Rafinăria Steaua Română SA, Rafinăria Vega Ploiești SA, Prestsal SA Mediaș, Sometra SA Copșa Mică și Turnu SA.

La cele de mai sus se adaugă 15 depozite de deșeuri industriale nepericuloase care aparțin următoarelor companii: Saturn SA, Stratusmob SA, Carom SA, Energo Tech SRL, Celhart Donaris SA, Someș SA, Elnav SA, ISPAT Sidex SA, UATAA Motru SA, Forever SRL, Neferal SA, Carbid Fox SA, Electrocarbon SA, SMR SA și Feral SA.

Scurt istoric al unui infringement

În data de 26 martie 2012, Comisia a adresat României o scrisoare de punere în întârziere în legătură cu un depozit municipal de deșeuri neconform care era încă exploatat. În urma răspunsului pe care l-a primit de la țara noastră în ceea ce privește acel depozit de deșeuri, Comisia a demarat un studiu pentru a obține o imagine de ansamblu a depozitelor de deșeuri din România în legătură cu care ar fi trebuit asigurată conformarea cu Directiva 1999/31. Ca urmare a acestui studiu, pe 26 aprilie 2013 Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere complementară referitoare la 20 depozite de deșeuri.

Apreciind că răspunsul României din 26 august 2013 privind aceste depozite de deșeuri nu indica în mod clar dacă pe siturile în cauză se exercita o activitate de eliminare a deșeurilor, Comisia a adresat un aviz motivat în data de 21 februarie 2014. România a răspuns la acest aviz motivat la 22 aprilie 2014 arătând că situația a evoluat de la realizarea studiului sus menționat și pe 16 mai 2014 a transmis Comisiei o listă actualizată a depozitelor de deșeuri care nu fuseseră încă închise.

În consecință, Comisia a transmis pe 17 octombrie 2014 o a doua scrisoare de punere în întârziere complementară în care a considerat că România nu își îndeplinise obligațiile ca stat membru. Răspunsul la această scrisoare nu a convins Comisia, care a emis un aviz motivat suplimentar la 25 septembrie 2015 privind 109 depozite de deșeuri.

În urma examinării răspunsului României la acest aviz motivat suplimentar, Comisia a apreciat că acest stat membru luase măsuri pentru unele dintre depozitele de deșeuri în cauză, dar nu respecta Directiva 1999/31 în legătură cu 68 dintre ele. În consecință, Comisia a introdus pe 23 mai 2017 prezenta acțiune, care s-a soldat cu sentința Curții Europene de Justiție de condamnare a României în această speță.

Fonduri europene pentru închiderea depozitelor

Într-un comunicat de presă din data de 19 octombrie 2018 Ministerul Mediului face referire la cele 68 depozite de deșeuri precizând că începând cu anul 2015, din cele 109 depozite neconforme au fost închise 41, iar la cele 68 de depozite rămase nu s-au finalizat măsurile de remediere și închidere.

CEJ

În cadrul ședinței de guvern din 13 iulie 2017 Guvernul României a aprobat un Memorandum care avea ca obiect „Închiderea tuturor depozitelor de deșeuri neconforme de pe teritoriul României, în condițiile Directivei 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri“, în care Ministerul Mediului a prezentat situația de fapt, propunând soluții de rezolvare. A fost înființat un grup de lucru interinstituțional și a fost constituită o „Comisie de verificare a amplasamentelor celor 68 de depozite“.

Oficialitățile au în vedere o serie de modificări de ordin legislativ: modificarea normativelor privind închiderea și monitorizarea post-închidere diferențiate pentru depozitele municipale și pentru cele industriale nepericuloase; completarea atribuțiilor Administrației Fondului pentru Mediu în vederea derulării demersurilor necesare în relația cu Comisia Europeană pentru finanțarea din fonduri europene (POIM) a închiderii acestor depozite neconforme și a costurilor generate de monitorizarea post-închidere.

Comunicatul precizează că „Ministerul Justiției, în colaborare cu Ministerul Mediului, conlucrează pentru completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu reglementări referitoare la obligațiile de mediu în cadrul procedurilor de insolvență. Este un aspect extrem de important, pentru că, deși infringementul se răsfrânge asupra statului, majoritatea acestor depozite neconforme se află în proprietate privată“, se mai arată în comunicatul ministerului.

Etapele procedurilor

Etapele unei proceduri privind încălcarea dreptului comunitar sunt următoarele: Comisia identifică posibile încălcări ale legislației UE privind propriile investigații sau reclamații din partea cetățenilor, a întreprinderilor sau a altor părți interesate. În cazul în care țara membră nu comunică măsurile care transpun în totalitate dispozițiile directivelor, nu va putea remedia presupusa încălcare a legislației UE, Comisia inițiază o procedură formală de încălcare a dreptului comunitar prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere solicitând informații suplimentare țării în cauză, care trimite un răspuns detaliat într-o perioadă specificată, în mod normal 2 luni.

În cazul în care Comisia ajunge la concluzia că țara nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul legislației UE, trimite un aviz motivat: o cerere oficială de a respecta legislația UE. În cazul în care țara încă nu se conformează, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție. Cele mai multe cazuri sunt soluționate înainte de a fi prezentate instanței. Dacă o țară membră nu comunică măsurile care transpun dispozițiile unei directive, Comisia poate cere instanței să impună sancțiuni. În cazul în care instanța constată că o țară a încălcat legislația UE, instanța națională trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii judecătorești. În cazul în care, în ciuda hotărârii instanței, țara încă nu remediază situația, Comisia trimite țara înapoi în fața instanței.

SIMD Caraş-Severin

Acesta este stadiul în care s-a aflat România în speța privind depozitele de deșeuri neconforme înainte de decizia Curții Europene de Justiție din 18 octombrie 2018.
Comisia poate propune instanței impunerea de sancțiuni financiare, care pot fi o sumă forfetară și/sau o plată zilnică. Aceste penalități sunt calculate luând în considerare importanța normelor încălcate și impactul încălcării asupra intereselor generale și particulare, perioada de timp în care legislația UE nu a fost aplicată și capacitatea țării de a plăti.
Până acum România a fost obligată numai la plata cheltuielilor de judecată. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare