Gabriel Moiceanu: „Educația, conștientizarea și coerciția sunt măsuri esențiale pentru implementarea colectării selective“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Gabriel Moiceanu: „Educația, conștientizarea și coerciția sunt măsuri esențiale pentru implementarea colectării selective“

07 January 2019 - 03:16 PM Reciclare & Recuperare

Pentru a afla care sunt problemele cu care se confruntă localitățile din România în gestionarea deșeurilor municipale, cât de importantă este educația în implementarea sistemelor de colectare selectivă, dar și cum colaborează Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI) cu organizațiile de transfer de responsabilitate am stat de vorbă cu președintele FADI, Gabriel Moiceanu.
 ecologic

ecologic: Vă rugăm să ne spuneți cât de importantă este comunicarea în relațiile cu cetățenii și cu autoritățile locale pentru implementarea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor și care sunt obstacolele care trebuie depășite pentru ca această acțiune să aibă succesul scontat.

Gabriel Moiceanu, președintele Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară: Comunicarea cu cetățenii, dar și cu reprezentanții autorității teritoriale este din punctul meu de vedere o activitate esențială fiindcă în zona operațională rezolvă mai mult de 50% din probleme.

Comunicarea trebuie să se facă pe mai multe planuri. În primul rând trebuie realizat și comunicat „Planul local de gestionare a deșeurilor“ cuprins în Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor, cu obiective și obligații la nivelul fiecărui membru al asociației de dezvoltare intercomunitară. În al doilea rând, este nevoie de o comunicare permanentă cu operatorii sistemului, de întâlniri bilunare însoțite de luarea unor măsuri concrete, de transmiterea de notificări și evident - acolo unde situația o cere - de acordarea sprijinului necesar. Problemele se pot depăși dacă cei trei factori implicați (unitate administrativ-teritorială, asociație de dezvoltare intercomunitară, operator de salubritate) își conștientizează și își asumă rolurile, dacă „spun ce fac și fac ce spun“.

Comunicarea se poate face direct cu beneficiarii serviciului de salubrizare prin întâlniri periodice organizate de unitățile administrativ-teritoriale, dar și prin mass-media, prin website și Facebook.

HARTA ADI SERVSAL ARGEŞecologic: Cine ar trebui să se ocupe de această activitate și din ce fonduri?

Gabriel Moiceanu, președintele Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară: Informarea beneficiarilor intră în sarcina celor trei actori din sistem pe care i-am amintit. Pentru a se ajunge la conștientizarea cetățenilor este însă nevoie de coerență și continuitate.

Finanțarea cheltuielilor poate veni din parteneriate cu stakeholderii din domeniu, de la organizațiile de transfer de responsabilitate sau de la producători, însă și fundamentarea taxelor sau a tarifelor percepute pentru serviciul de salubrizare trebuie să conțină o componentă pentru comunicare.

Comunicarea trebuie însoțită de coerciție sau de aplicarea unor mecanisme de penalizare pentru a-i face pe cetățeni să își selecteze deșeurile corect. După părerea mea nu vom putea merge niciodată mai departe dacă nu vom avea aceste două componente: comunicarea și coerciția.

ecologic: Ați desfășurat de-a lungul timpului multe acțiuni de educare și informare. Puteți să ne dați un exemplu de bună colaborare cu o organizație de transfer de responsabilitate?

Gabriel Moiceanu, președintele Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară: În ultimii ani am avut parteneriate în acțiuni de educare și informare cu mai multe organizații de transfer de responsabilitate și din domeniul ambalajelor, dar și din cel al deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE-urilor). Ca exemplu de bună colaborare aș menționa un parteneriat extrem de aplicat pe care l-am avut în acest an cu FEPRA pe programul „Sacul pentru reciclabil“. Împreună cu voluntarii de la FEPRA am reușit să acoperim aproape toate localitățile din județul Argeș și practic am ajuns în 97 de localități din totalul de 102.

A fost un efort uriaș, în care reprezentanții OTR-ului s-au implicat trup și suflet. La acțiune, pe lângă echipa FEPRA și cea de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Servsal Argeș au participat mai mult de 200 de ecovoluntari - elevi, profesori, dar și consilieri locali și chiar primari în anumite localități. Au mers din poartă în poartă, le-au dat oamenilor pliante și saci de colectare a deșeurilor reciclabile, au stat de vorbă cu ei, le-au explicat ce trebuie să pună în saci, ce sunt deșeurile reciclabile, unde ajung ele și care vor fi zilele în care acestea vor fi ridicate de către operatorul de salubritate.

ecologic: Ce alte acțiuni și parteneriate a mai avut ADI Servsal Argeș?

Gabriel Moiceanu, președintele Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară: Avem parteneriate cu mai multe ONG-uri care activează în domeniul mediului cu școlile și Universitatea din Pitești. În fiecare an organizăm o tabără pentru ecovoluntarii cei mai activi, unde sunt angrenați în diferite concursuri și proiecte cu tematică de protecția mediului. Membrii echipei câștigătoare primesc diferite premii: au mers la Bruxelles la Parlamentul European, au fost o zi la Therme în București. În cazul concursului „Ecovoluntarul anului 2015“ câștigătorul a fost angajat la ADI, după 3 ani de ecovoluntariat și finalizarea studiilor de ingineria mediului.

ColectareÎmpreună cu ONG-urile și cu instituțiile de învățământ am derulat foarte multe proiecte din care vă amintesc câteva: „Orașul Verde“ - concurs câștigat de Pitești în 2013, de Mioveni în 2014, de Topoloveni în 2015 și de Câmpulung în 2016.

Am avut şi acțiunea „Argeșul Curat“, în care am ecologizat toate râurile din județul Argeș împreună cu 267 de ecovoluntari din partea ONG-urilor partenere, cu 775 persoane care primeau ajutor social, cu 810 elevi din școli și licee și cu preoți din localitățile incluse în proiect. În această acțiune am strâns de pe malurile și albiile râurilor mai mult de 7.600 saci deșeuri, peste 75 tone de deșeuri. Am avut și alte acțiuni: „Orașul Reciclării“, „Selectează! Gestul tău contează!“ și „Crosul reciclării“.

În proiectele „Monitorizarea zonelor de picnic“ și „Monitorizarea platformelor de depozitare“ voluntarii au supravegheat timp de o lună zonele de picnic și platformele unde depozitau cetățenii deșeurile, au stat de vorbă cu oamenii, i-au întrebat dacă știu că trebuie să separe deșeurile, de ce nu o fac, le-au distribuit saci și au întocmit rapoarte. În 2019 vom continua cu „Patrula ECO“, un proiect prin care vom asigura continuitatea celor două iniţiative care au dat rezultate.

Eu cred sincer că tot ce am făcut noi în Argeș poate fi extins la nivel național prin Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară, distribuind din poartă în poartă pliante cu instrucțiuni (ce să pună, ziua de colectare etc.) și saci pentru colectarea deșeurilor reciclabile. Pentru a înțelege mai bine, vă punem la dispoziție harta cu acoperirea localităților.

Campanie

ecologic: Care sunt problemele cu care se confruntă UAT-urile care nu fac parte din ADI-uri? Iar ADI-urile, ce probleme majore au în prezent?

Gabriel Moiceanu, președintele Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară: Eu cred că mai devreme sau mai târziu vor avea nevoie de ADI și județele care nu și-au asumat SMID-uri, dacă vor să facă un pas spre civilizație, pentru că dezvoltarea durabilă are legătură cu asocierea, iar problemele comune au soluții comune, fără să mă refer la delegare, monitorizare servicii, investiții și toate punctele tari ale asocierilor testate de autoritățile din vestul Uniunii Europene. Mai mult: aceste județe - chiar și Bucureștiul - nu și-au rezolvat problemele de închidere a depozitelor neconforme, motiv pentru care România se află în procedură de infringement pe acest capitol.

Campanie

La ADI-uri problemele sunt de altă natură, în primul rând în ceea ce privește înțelegerea fenomenului asociativ, pentru că noi nu avem o cultură în acest sens, apoi a felului în care se iau deciziile, schimbarea periodică a primarilor, blocajele legate de unele interese mai mici sau mai mari în legătură cu operatorii de salubritate care au contracte până la desemnarea operatorului regional în cadrul SMID și altele.

Ca aparat tehnic al ADI, în special la asociațiile care nu au delegate serviciile, problemele sunt legate de finanțare, de dezvoltarea capacității administrative și, nu în ultimul rând, de oameni nepotriviți numiți în funcții de conducere, care nici nu știu domeniul și nici nu vor să învețe.

Amintesc cu acest prilej că FADI în parteneriat cu Terra Mileniul III implementează prin Programul Operațional Capacitate Administrativă un proiect în care pregătim peste 85 angajați în cele 37 de ADI-uri din România, tocmai pentru a arăta că se poate, pentru a disemina exemplele de bună practică și pentru a crea un cadru unitar de lucru în domeniul gestionării deșeurilor municipale. 

Campanie



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare