Piața deșeurilor de ambalaje: interdicții, neputință și o imensă nesiguranță - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Piața deșeurilor de ambalaje: interdicții, neputință și o imensă nesiguranță

11 February 2019 - 02:59 PM Reciclare & Recuperare

Acum, la început de an, după intrarea în vigoare a prevederilor celebrei Ordonanțe de Urgență nr. 74/2018, niciunul din actorii vizați de acest act legislativ nu știe ce trebuie să facă pentru a-și îndeplini noile obligații care îi revin conform legii. Nici primarii, nici producătorii, nici salubriștii, nici OTR-urile, nici reciclatorii nu știu ce au de făcut și cum vor lucra în continuare. Este adevărat însă că nici cei care au promovat această ordonanță nu sunt convinși că sistemul pe care l-au gândit va funcționa vreodată.
ecologic

România este la coada clasamentului țărilor europene în privința reciclării deșeurilor municipale. Este țara care înainte de aderare, prin Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară, a încasat aproape un miliard de euro pentru construirea a 32 de Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor din care acum, după 11 ani, nimeni nu poate spune câte sunt pe deplin funcționale. Probabil niciunul.

Colectarea selectivă a deșeurilor municipale se face doar în câteva localități. Bucureștiul, marile orașe ale țării, miile de comune și de sate nu au niciun fel de infrastructură care să permită cetățenilor să depună separat deșeurile. Nepăsarea primăriilor față de acest aspect nu este depășită decât de dorința lor de a atrage cât mai mulți bani la bugetele locale.

Lor, celor care nu au fost în stare să pună în funcțiune SMID-urile, primarilor care prin faptul că nu au făcut nimic pentru gestionarea deșeurilor municipale au adus România în fața Curții Europene de Justiție, Statul le sare acum în ajutor prin OUG nr. 74/2018 oferindu-le accesul la o nouă sursă de venit: contribuțiile pe care producătorii le plătesc pentru colectarea deșeurilor de ambalaje, estimate la 200 milioane de euro pe an.

Prin același OUG, toate societățile comerciale care s-au ocupat până de curând de colectarea deșeurilor reciclabile și îndeplineau în numele producătorilor obiectivele de colectare ce le reveneau au fost eliminate din lista celor care mai pot beneficia de contribuțiile plătite de producători pentru acoperirea costurilor de colectare, tratare și transport aferente deșeurilor de ambalaje, conform responsabilității extinse a producătorului. Ori tocmai aceste contribuții au fost cele care au susținut colectarea, nu prețul pe care deșeurile reciclabile le au pe piață. Acum, fără contribuțiile plătite de OTR-uri toți colectorii de deșeuri, mari sau mici, sunt nevoiți să își oprească activitatea.

Interesant este că deși colectorii au fost scoși de pe piață încă din prima zi a acestui an, autorităților locale li s-a dat un termen de conformare la obligațiile care le revin de 6 luni. Două măsuri diferite pentru două grupuri diferite: operatori privați și funcționari ai statului.

OUG nr. 74/2018 impune primăriilor să facă sisteme de colectare selectivă și să implementeze sistemul „Plătești pentru cât arunci“. Toate au deocamdată ca termen data de 30 iunie 2019, dar este foarte posibil ca acest termen să se prelungească după modelul amânării punerii în aplicare a taxei de depozitare, o taxă care afecta direct tot primăriile.

Organizațiilor de transfer de responsabilitate OUG nr. 74/ 2018 le modifică tot: condițiile de autorizare, acționariatul, obligațiile și modelul de afaceri.

Problemele generate de intrarea în vigoare a modificărilor aduse de OUG nr. 74/2018 și de Ordinul de aprobare a procedurii de autorizare a Organizațiilor de Transfer de Responsabilitate au fost dezbătute în cadrul conferinței „Mecanisme de raportări și decontări privind îndeplinirea obiectivelor de valorificare a deșeurilor din ambalaje conform OUG nr. 74/2018“ organizată de Asociația „Coaliția pentru Economia Circulară“ în parteneriat cu Asociația Română pentru Managementul Deșeurilor, Asociația Berarii României, OPP Remat și Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu „Ernest Lupan“, în amfiteatrul Aula Magna al Academiei de Studii Economice București.

Dezbaterea a reunit aproximativ 300 de participanți, reprezentanți ai diferitelor domenii din industria de gestionare a deșeurilor, de la producători la colectori, salubriști și reciclatori. Din partea autorităților au participat Cosmin Teodoru, directorul general al Direcției Deșeuri și Substanțe Periculoase din Ministerul Mediului, Flavius Ardelean, directorul Direcției Deșeuri din același minister, Cornel Brezuică, secretar de stat și președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Magdalena Iuga, directorul executiv al Direcției de Utilități Publice din Primăria Capitalei și alții.

Intervenția statului pe piața liberă

Președintele Asociației „Coaliția pentru Economia Circulară“ și CEO Green Grup, Constantin Damov, a semnalat problemele pe care noile prevederi legislative le aduc în gestionarea deșeurilor de ambalaje.

Constantin Damov

„Avem de-a face cu o intervenție a statului într-o piață funcțională, cea a deșeurilor de ambalaje. De ce oare a intervenit statul numai aici, când avem și deșeuri biodegradabile, deșeuri din construcții, textile și altele? Pentru că aici sunt niște bani, cei ai producătorilor. Până acum România a fost una dintre țările europene care și-a atins ținta de reciclare de 55% la deșeurile de ambalaje. Până acum am avut un sistem funcțional, modele de businessuri și de investiții, lucruri care au deranjat. Noi, Green Grup, împreună cu câteva supermarketuri și primării am făcut investiții de peste 14 milioane de euro, am instalat echipamente moderne de colectare a deșeurilor primare de ambalaje pe care acum trebuie să le închidem“.

Modul în care a fost adoptată Ordonanța de Urgență nr. 74/2018 a ridicat multe semne de întrebare. Însăși dezbaterea publică a acesteia a fost una formală, singurele amendamente de care s-a ținut cont fiind doar cele venite din partea autorităților și a Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară. Niciun amendament depus de colectori, de reciclatori, de valorificatorii de deșeuri sau de reprezentanții OTR-urilor nu a fost acceptat în dezbaterile Comisiilor de Mediu din Parlament.

Referitor la modul în care a fost votat actul normativ, Constantin Damov a spus: „OUG nr. 74/2018 a trecut prin Parlament într-un mod cum nu s-a mai văzut până acum. Această ordonanță trebuia completată de niște ordine de ministru fără de care nu era o lege completă. Ministerul a postat pe site din noiembrie proiectul de OUG, încălcând legea care îl obliga ca până pe data de 15 noiembrie să publice și ordinul de ministru referitor la procedura de autorizare a OTR-urilor. Ori acel ordin a apărut abia după ce Parlamentul a votat o Ordonanță de Urgență fără lămuriri.

Acest ordin de ministru nu face altceva decât să transforme Organizațiile de Transfer de Responsabilitate în niște casierii. Nu înțelegem ce se dorește. Se vrea ca banii producătorilor să ajungă la primării? Primăriile știu că strâng taxe, nu că prestează servicii. Și te întrebi ce vor plăti până la urmă producătorii: servicii sau taxe? Cred că se vrea taxarea directă a producătorului. Ceea ce nu au înțeles primăriile este că ele vor primi banii din contribuția OTR-urilor numai după ce vor proba cu acte reciclarea deșeurilor colectate. Ori eu ca reciclator pot să vă spun că anul acesta primăriile se vor bucura de foarte puțini bani.

Tabloul de sfârșit de an 2019 va arăta cam așa: OTR-urile vor avea un surplus de bani, neavând cum să-i cheltuiască din simplul motiv că nu s-au colectat și nu s-au reciclat deșeurile de ambalaje. Administraţia Fondului pentru Mediu va veni în control și va penaliza toate OTR-urile pentru că nu și-au îndeplinit obligațiile, le va falimenta și va porni asaltul către producători, pe care îi va pune să plătească zeci de milioane de euro pentru neîndeplinirea unor responsabilități care de acum nu sunt ale lor, ci ale primăriilor, entități care nu vor păți nimic. Ni se spune că ceea ce se întâmplă acum e un risc de business. Adică riscul de business în România este intervenția statului în afacerile private“, a declarat președintele Green Group.

Nu se mai colectează reciclabile

Recentele modificări legislative i-au afectat puternic pe marii colectori și valorificatori de deșeuri. Mihai Sofian, președintele Organizației Patronale și Profesionale REMAT s-a arătat uimit de modul în care a început acest an.

Mihai Sofian, președintele OPP REMAT

„Ca președinte al Organizației Patronale și Profesionale Remat reprezint mai mult de 20.000 de oameni care lucrează în acest domeniu în care încercăm să colectăm deșeurile reciclabile și să le valorificăm. Prima lovitură pe care am primit-o a fost chiar la început de an, când peste noapte ne-am trezit fără oameni la activitatea de sortare ca urmare a interdicției de a mai putea lucra cu zilieri.

A urmat creșterea salariului minim, iar acum, pe data de 15 ianuarie, ne-am trezit că nu mai știm cum să raportăm, cum să colectăm fără a încălca legea.

Toată lumea știe că în prezent noi, colectorii și valorificatorii de deșeuri suntem cei mai loviți fiindcă nu mai avem voie să achiziționăm de la persoane fizice, iar dacă ne ducem undeva trebuie să o facem numai cu acordul scris al primăriilor. Noi nu știm cum vom închide luna ianuarie. Eu am 500 de angajați pe care nu vreau să îi las pe drumuri, vom găsi soluții, dar cred că este momentul să tragem un semnal de alarmă.

Nu știm cum vom mai lucra cu OTR-urile și cum să facem raportarea. Fără a mai avea contracte cu OTR-urile nu vom mai putea colecta nici lemn, nici sticlă și nici alte tipuri de ambalaje. Eu nu mai cumpăr nici carton, nici lemn și nici sticlă. Fiindcă lemnul se vinde cu 15 euro tona, iar pe mine transportul și depozitarea mă costă 80 de euro și aș lucra în pierdere. La sticlă e mai rău. Și nu poți să nu te întrebi: îi pasă cuiva de țintele europene pe care România le are de atins?“

Dragoş Doru, CanPack România

Legat de sticlă, Constantin Damov, CEO Green Group, a anunţat că nici Green Glass nu mai primește acest tip de deşeuri. „Noi nu mai primim deșeuri de sticlă, așa că am decis să închidem fabrica Green Glass după ce am văzut că nu mai putem primi sticlă de la colectorii independenți, de unde primeam marfă pe care o puteam recicla. Din fluxul municipal, de unde sticla ajunge în ciururile din stațiile de sortare, iese un praf, o mizerie ce nu se poate recicla. Și la PET cantitățile au scăzut cu aproximativ 70% în luna ianuarie comparativ cu aceeași perioadă din 2018“, a mai declarat Constantin Damov.

Laszlo Toth, directorul general al companiei Hamburger Recycling, un mare reciclator de hârtie și carton, spune că firma și-a micșorat semnificativ intrările de deșeuri: „La nivel european aproximativ 72% din cantitatea de hârtie și carton se colectează separat și ajunge la reciclare. Din această cantitate 83% se reciclează în Europa, iar restul de 17% ajunge în alte țări. Confederația europeană a industriei de hârtie a susținut de la bun început că tot ceea ce înseamnă colectarea hârtiei și cartonului trebuie să se facă în flux separat, nu amestecat. La noi nici atunci când au fost proiectate SMID-urile nu a fost luat în considerare acest punct de vedere.

Laszlo Toth, director general Hamburger Recycling

După oprirea importurilor de către China, industria europeană a hârtiei a avut o întâlnire la sfârșitul anului trecut în care s-au adoptat câteva poziții. Industria este pregătită și dornică să investească în creșterea capacităților de reciclare a hârtiei și cartonului de bună calitate, este pregătită să investească și să acopere cererea de reciclare pentru cantitățile din Europa și este dornică să finanțeze transformarea sistemelor de colectare neperformante în sisteme și modele de colectare separată a hârtiei și cartonului la sursă. Însă industria nu va sprijini nici o formă de colectare în amestec. Iar noi în România discutăm de colectare în amestec pe două fracții...

De anul trecut ne este interzis în cadrul grupului să mai cumpărăm hârtie și carton care provin din flux menajer fiindcă nu au cum să corespundă standardului 643 aflat în vigoare. Industria europeană a hârtiei și cartonului a cerut tuturor autorităților statului să înțeleagă situația și să permită accesul la sursă al colectorilor specializați, să investească în sisteme care asigură colectarea separată a produselor de hârtie și carton și să se evite total amestecarea acestora cu orice alte tipuri de deșeuri. Din punctul meu de vedere, performanța în domeniul colectării deșeurilor reciclabile a fost adusă numai de colectorii privați.

În ianuarie, pentru că am refuzat să primim orice fel de marfă, intrările au scăzut cu 25%, dar - ca și reciclatorii de aluminiu, ca și cei de plastic - și noi ne așteptăm la o scădere masivă cantităților și implicit a țintelor pe care le avem de atins ca țară“.

Producătorii nu vor o responsabilitate exclusivă

Julia Leferman, directorul general al Asociației Berarii României, a subliniat că producătorii de bere înțeleg foarte bine responsabilitățile ce le revin, dar nu vor să fie singurii care își asumă toată responsabilitatea pentru colectarea deșeurilor.

Julia Leferman, director general Berarii României

„Industria berii folosește o paletă întreagă de ambalaje, aluminiu, metal, plastic, lemn și practic avem o contribuție importantă la ceea ce înseamnă gestionarea deșeurilor de ambalaje. Ordonanța 74, pe lângă noile forme de lucru și sarcinile noi impuse în circuitul domestic și în gestionarea deșeurilor generate de către populație, aduce noutăți și în ceea ce privește sistemul de depozit, de returnare-garanție: un sistem depozit pentru returnarea ambalajelor de unică folosință, situație în care producătorii sunt nevoiţi să finanțeze două sisteme diferite. Vom avea sistemul de colectare selectivă la nivel municipal, dar vom avea sarcina de a finanța în paralel un al doilea sistem, al cărui cost nu va fi deloc neglijabil.

În ansamblu, producătorii din România înțeleg responsabilitățile care le revin în contextul european pe principiul «Răspunderea extinsă a producătorului» care a fost preluat și de legislația din România. Dar prin acest principiu nu trebuie să se înțeleagă o răspundere exclusivă. Nu putem să acoperim integral costurile de gestionare a deșeurilor de ambalaje și de aceea este foarte important să urmărim cum vor fi puse în practică noile prevederi.

În ceea ce privește trasabilitatea deșeului este foarte important să avem un control clar al fluxurilor financiare și a datelor raportate în sistemul de gestiune. În calitate de producător de băuturi alcoolice, noi am recomandat autorităților competente să aibă în vedere gestionarea acestei trasabilități după modelul în care circulă produsele accizabile în România, și anume o platformă electronică în care fiecare operator introduce pe baza unor documente electronice standardizate datele care se scad de la o entitate la alta pe circuitul de distribuție“, a spus Julia Leferman.

Vicepreședintele Asociației „Coaliția pentru Economia Circulară“, Cristian Lazăr, a subliniat nevoia de prezentare a unui model de mecanism între UAT și OTR care să poată fi preluat la nivel național.

Cristian Lazăr, vicepreşedintele Asociaţiei „Coaliţia pentru Economia Circulară“

„Ar trebui ca toate ADI-urile și OTR-urile să aibă stabilite costurile pentru implementarea colectării selective, iar acest lucru este extrem de urgent. Ar trebui să se integreze colectorii de deșeuri la nivel de Unitate Administrativ-Teritorială, unde va fi nevoie poate de un mecanism unic de care să beneficieze fiecare UAT pentru a se înțelege care ar trebui să fie modelul corect de integrare a acestor colectori. Foarte importantă va fi și raportarea către OTR, cei care finanţează colectarea selectivă“, a spus Cristian Lazăr.

Primăriile, probleme și soluții

Referitor la situația în care se află Bucureștiul, Magdalena Iuga, directorul executiv al Direcției de Utilități Publice din Primăria Capitalei a susținut că implementarea unui sistem de colectare selectivă nu se poate face prea ușor.

Magdalena Iuga, directorul executiv al Direcției de Utilități Publice din Primăria Capitalei

„Bucureștiul nu dispune de spații care să permită organizarea unor puncte de colectare a deșeurilor reciclabile. Noi nu reușim să acoperim necesarul de parcări, vă dați seama cât de greu ne este să desființăm niște parcări pentru a le transforma în insule cu puncte de colectare a deșeurilor. În opinia noastră cea mai bună metodă pentru introducerea colectării separate este colectarea deșeurilor direct la sursă, dar asta presupune o muncă laborioasă, presupune și niște costuri și vom vedea condițiile în care vor fi acoperite aceste costuri“, a spus Iuga.

Răzvan Munteanu, director în Primăria Sectorului 1, a prezentat planul primăriei pentru implementarea colectării selective la nivelul întregului sector.

Răzvan Munteanu, director în Primăria Sectorului 1

„Noi ne-am propus să facem câțiva pași concreți în sensul aplicării pe cât este posibil a OUG nr. 74. Primul lucru a fost să concepem o strategie pentru gestionarea deșeurilor, un plan de acțiune pentru perioada următoare. Unul dintre elementele principale ale acestui plan a fost identificarea unor puncte de amplasare a unor platforme îngropate și ne-am propus ca tot ce se va ridica de la aceste platforme să fie cântărit pe mașinile care vor ridica gunoiul. Următorul pas a fost acela de a face un studiu de fezabilitate și de a identifica punctele în care putem implementa aceste platforme îngropate. Astfel am identificat 1973 de puncte unde putem amplasa câte patru containere de 1,1 metri cubi. De asemenea, în cadrul acestui studiu de fezabilitate am încercat să identificăm posibilitatea de a monta 20.000 de spații de compost special pentru locuințele individuale. Acum suntem în punctul în care organizăm licitațiile publice pentru achiziționarea acestor containere și pentru construirea platformelor îngropate. Estimăm că licitațiile se vor încheia anul acesta, iar prin lunile septembrie - octombrie 2019 să putem începe implementarea“, a spus reprezentantul Primăriei Sectorului 1.

Legislația, între corectitudine și îngrijorare

Alina Oberdorfer, expert de mediu la Jaspers, a felicitat Ministerul Mediului pentru schimbările legislative. „Credem cu tărie că noul pachet legislativ este unul corect, la care s-a muncit din greu. Nu este unul ușor de implementat, dar este unul corect. Toate prevederile existau în legislație, existau în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor care a fost dezbătut și nimeni nu a spus nimic. Ceea ce trebuie să se înțeleagă este faptul că nicăieri în Europa nu există două entități responsabile pentru colectarea deșeurilor municipale. În România există. Noua Directivă 851 din pachetul pentru o economie circulară clarifică problema deșeurilor de ambalaje de la populație care sunt parte a deșeurilor municipale“, a spus Alina Oberdorfer.

Alina Oberdorfer, expert de mediu la Jaspers

Directorul general al Direcției Generale Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase, Cosmin Teodoru, și-a manifestat îngrijorarea față de modul cum vor fi aplicate schimbările legislative.

„Nu aș vrea să ascund că și noi suntem îngrijorați că lucrurile nu merg în ritmul preconizat și trebuie să recunoaștem că și pentru noi este o mare provocare această ordonanță. Au existat și până acum unele reglementări, dar faptul că nu a fost stipulată o obligație strictă ca UAT-urile să implementeze sistemul «Plătești pentru cât arunci» s-a dovedit a fi o greșeală.

Directorul general al Direcției Generale Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase, Cosmin Teodoru

Acum 10 ani am lăsat opțional acest sistem, ceea ce ne-a adus în situația de acum, în care Comisia Europeană a ajuns să ne impună niște condiționalități ex-ante pentru a mai putea obține finanțări. Iar una dintre condiționalități era activarea acestui sistem. Un rezumat al OUG nr. 74 înseamnă introducerea sistemului «Plătești pentru cât arunci», responsabilizarea producătorului conform cu noile tendințe din directivele europene și anume responsabilitatea financiară pentru tot ceea ce pune pe piață. Recunoaștem că este o provocare, va trebui să lucrăm împreună, așteptăm ca producătorii să se implice conform reglementărilor“, a declarat in cadrul dezbaterii Cosmin Teodoru.

Despre ADI-uri și SMID-uri, principalele beneficiare ale OUG nr. 74/2018, a vorbit Gabriel Moiceanu, președintele Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară.

Gabriel Moiceanu, președintele Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară

„Noi nu vrem această fracție de ambalaje, prin lege ni s-a dat această fracție și nu o punem în caietele de sarcini pentru că așa vrem noi, că vrem să încurcăm pe cineva în piață. Vă propun să modificați legea, ambalajul să se regăsească într-o altă fracție, să fie gestionat separat, să nu mai fie în obligația UAT-urilor, pentru că ceea ce se întâmplă azi nu are legătură cu normalitatea. Repet, noi nu vrem aceste ambalaje, nu dorim să fim vinovații de serviciu. Dacă producătorii, cei care plătesc, deși beneficiarul e cel care plătește la raft ambalajul, dacă ei doresc această schimbare, din punctul nostru de vedere legea poate fi modificată în așa fel încât să existe un flux separat și toată lumea să fie fericită.

În viitor cele mai multe SMID-uri din România vor fi administrate prin Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară. Dar acestea nu au fost înființate pentru a avea pe cine să dăm vina atunci când ceva nu funcționează. Sunt 36 de proiecte la nivelul județelor unde sunt implementate proiecte prin ADI-uri și aproximativ 80% din suprafața țării este acoperită de ADI-uri. Prin urmare, rolul nostru în administrarea acestor SMID-uri și în monitorizarea lor va fi pe viitor mai mult decât definitoriu. Este clar că nu toate lucrurile sunt așa cum ne dorim să fie și trebuie să facem lucrurile împreună. Ceea ce aș dori să se înțeleagă este că prima noastră problemă este finanțarea acestor SMID-uri, o problemă cu care ne-am confruntat și se pare că ne vom mai lupta în continuare“, a declarat Gabriel Moiceanu.

Clarificări necesare

Președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Cornel Brezuică, a răspuns seriei de întrebări venite din partea participanților la conferință.

„Ordonanța nr. 74 și toate actele subsecvente care au fost date până în prezent au făcut o reformă și acum trebuie să vedem cum poate fi implementată. Din punctul de vedere al AFM nu sunt modificări mari. S-a introdus taxa pentru economia circulară de 30 de lei pe tonă la poarta depozitului, un mecanism care funcționează în toată Europa, prin care se dorește descurajarea depozitării.

Președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Cornel Brezuică

Poate nu s-a înțeles foarte clar, dar Ordinul de licențiere a OTR-urilor nu interzice achiziția deșeurilor de la persoanele fizice, ci doar precizează că colectorii nu mai primesc bonificația pentru deșeurile achiziționate de la persoanele fizice.

Softul de trasabilitate este realizat și va fi obligatoriu din luna iunie 2019, când toți cei care gestionează deșeuri de ambalaje vor avea obligația să raporteze în această aplicație, neraportarea atrăgând sancțiune.

Din câte am auzit, unele primării și-au dimensionat costurile la valoarea nevoilor, ceea ce nu este corect. În OUG nr. 74/2018 scrie că obligația de a gestiona deșeurile de ambalaje, obligația de a finanța sistemul revine producătorilor prin organizațiile de transfer de responsabilitate, astfel încât cetățeanul să nu mai plătească aceste costuri către autoritatea locală pentru că le achită producătorul.

Dacă gradul de colectare este însă sub procentul care trebuie realizat, iar costurile sunt ridicate, s-ar putea ca la raportarea valorii totale a costurilor să se ajungă să zicem pentru hârtie/carton la un cost de trei ori mai mare decât cel de pe bursă, ceea ce nu poate fi acceptat“.

Referindu-se la răspunderile ce revin producătorilor și OTR- urilor, Cornel Brezuică a precizat: „Producătorul răspunde pentru ceea ce face individual și nu transferă către OTR-uri. OTR-ul răspunde pentru tot ce preia și nu realizează ca obiectiv. Obligația este împărțită între producător și OTR. Toate cantitățile pe care producătorul le transferă către OTR, acesta având obligația să le preia în anumite condiții, atrag sancțiuni pentru OTR dacă nu sunt îndeplinite ţintele. A nu se confunda scrisoarea de garanție bancară cu limita răspunderii. Scrisoarea de garanție bancară reprezintă o măsură asiguratorie care se va executa de îndată ce apar suspiciuni. Valoarea scrisorii de garanție bancară poate să crească.”

Contestații și procese

Ceea ce a reieșit din toate luările de cuvânt a fost ideea că aplicarea OUG nr. 74/2018 așa cum a fost adoptată va aduce mari probleme în sistemul de gestionare a deșeurilor din România. Producătorii, prin organizațiile de preluare de responsabilități, nu își vor putea îndeplini obligațiile ce le revin fiindcă prin noul sistem numai societățile de salubrizare vor putea să le raporteze cantitățile de deșeuri reciclabile colectate din deșeurile municipale. În condițiile în care nu există o infrastructură de colectare separată a deșeurilor municipale, acest lucru este imposibil. Dacă la toate acestea se adaugă marile probleme pe care le au societățile de salubrizare, subfinanțarea activității, lipsa contractelor, a mijloacelor tehnice, a forței de muncă, micșorarea numărului de cetățeni și nu în ultimul rând nepăsarea și corupția de la nivelul administrației publice locale, imaginea eșecului este deplină.

Nici cetățeanul nu poate fi exclus din acest lanț al neputinței. Dacă printr-o minune de mâine toată țara ar avea sisteme de colectare selectivă a deșeurilor tot ar mai fi nevoie de câțiva ani pentru a-i obișnui pe oameni să le folosească.

Chiar dacă SMID-urile, acele obiective neterminate în care stă speranța României de a nu intra în infringement, ar intra și ele peste noapte în funcțiune, tot nu am putea realiza obiectivele pe care le avem de îndeplinit anul acesta. Fiindcă acum au rămas pe piața colectării deșeurilor de ambalaje doar cei care nu au făcut nimic altceva în ultimii ani decât să își dovedească incompetența într-un domeniu care este mult mai complex decât s-ar putea crede.

Colectorii, reciclatorii și valorificatorii de deșeuri, toți cei care au fost excluși din sistem au anunțat însă că vor contesta prin toate mijloacele posibile măsurile impuse de noua lege. Vor fi făcute contestații la Consiliul Concurenței, la Comisia Europeană și vor fi declanșate procese împotriva instituțiilor statului care se fac responsabile de actuala situaţie. 

Piața deșeurilor de ambalaje: interdicții, neputință și o imensă nesiguranță



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare