Mihai Sofian: „Cel mai mare ajutor pentru industria de reciclare ar fi scăderea impozitării salariilor mici“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Mihai Sofian: „Cel mai mare ajutor pentru industria de reciclare ar fi scăderea impozitării salariilor mici“

11 June 2019 - 05:23 PM Reciclare & Recuperare

Industria de reciclare din România trece printr-o perioadă dificilă. Lipsa forței de muncă, o problemă care afectează toată economia țării îi afectează direct pe toți cei care au afaceri în domeniul colectării, valorificării și reciclării deșeurilor. La aceasta se adaugă lipsa materiei prime ca urmare a scăderii masive a cantităților de deșeuri colectate și problemele de pe piața internațională generate de China și Statele Unite. Acestea sunt subiectele pe care le-am abordat într-un scurt interviu cu Mihai Sofian, directorul general al Rematholding și președintele organizației OPP REMAT.
 ecologic

ecologic: În ultimul timp au fost aduse o serie de modificări majore în legislația gestionării deșeurilor. Cum a afectat activitatea Rematholding aceste modificări?

Mihai Sofian, directorul general al Rematholding: A fost un început de an foarte greu nu numai pentru Rematholding, ci pentru toți colectorii și reciclatorii de deșeuri. Anul acesta eu nu văd posibilă îndeplinirea obligațiilor europene, ceea ce ne va duce la infringement și la penalități pe care le vom suporta fiecare dintre noi. Din analizele pe care le-am făcut în piață reiese că nici jumătate din aceste obiective nu vor fi îndeplinite. Și asta o spunem noi, care suntem una dintre cele mai puternice societăți de reciclare din România.

Deşeuri prelucrateDupă intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 74/2018, cantitățile de deșeuri de ambalaje colectate au scăzut la unele sortimente chiar și cu 50%. Acum, după aproape șase luni, putem spune că impactul acestor scăderi este unul foarte mare, iar pierderea este deja irecuperabilă pentru tot restul anului.

Avem însă și o altă mare problemă. Activitatea de colectare și sortare a ambalajelor necesită un număr mare de oameni pentru că sortimentele de ambalaje, în special cele din plastic, sunt de foarte multe tipuri și trierea lor necesită multă muncă și multă atenție. Două sortimente de plastic diferite amestecate și granulate împreună duc în mod cert la pierderea integrală a produsului finit, fiindcă acesta nu se mai poate recupera ulterior. De aceea în toată această activitate ai nevoie de oameni, iar după cum știm, oameni care să muncească nu se mai găsesc în România.

În plus, de la 1 ianuarie a apărut și interdicția de a folosi zileri în activitățile de sortare și reciclare a deșeurilor care ne-a adus mari probleme fiindcă noi foloseam între 80 și 100 de persoane în fiecare zi. Iar acum am ajuns în situația în care nu mai putem sorta deșeurile.

Așa că am început și noi să căutăm forță de muncă din altă parte a lumii: din Nepal, Sri Lanka, Vietnam... În viitorul apropiat vom avea aproximativ 20 de angajați din aceste țări. Și ținând cont de greutățile din ce în ce mai apăsătoare pe care le întâmpinăm în fiecare zi din cauza lipsei de personal, devine din ce în ce mai clar că trebuie să mărim numărul muncitorilor din afara țării. Cred că vom ajunge la 80 sau 100 de oameni pe care îi vom repartiza la punctele noastre de lucru.

ecologic: Cum vă afectează imposibilitatea de a mai primi contribuția plătită de către organizațiile de transfer de responsabilitate din domeniul ambalajelor pentru susținerea colectării unor materiale cu valoare negativă?

Mihai Sofian, directorul general al Rematholding: Formula corectă este „costul acoperit de producător pentru colectare, sortare, reciclare deșeu de ambalaj“. Banii aceștia sunt esențiali pentru acoperirea cheltuielilor de colectare a anumitor tipuri de ambalaje pentru că valoarea lor intrinsecă nu acoperă costurile. Acestea sunt: sticla, lemnul, cartonul. Fiindcă dacă trebuie să luăm de la o farmacie 30 de kilograme de carton, costul transportului depășește prețul de vânzare al acestuia.

Sunt alte tipuri de ambalaje care au o valoare de piață și care sunt poate mai puțin afectate din punctul acesta de vedere, însă interesul pentru colectare a scăzut simțitor chiar și la acele sortimente, la PET, la metal, la aluminiu.

Firește că ne afectează, și nu puțin. Până la urmă acei bani susțineau colectarea deșeurilor cu valoare mică sau negativă, iar această susținere motiva colectorii. Și chiar se colecta. Acum vedem o scădere a colectării în general, chiar și la deșeurile de ambalaje cu valoare mare, nu numai la cele cu valoare mică.

Mihai Sofian, directorul general al Rematholdingecologic: Cum credeți că ar putea fi ajutată de către autorități industria de reciclare a deșeurilor?

Mihai Sofian, directorul general al Rematholding: Există o măsură fiscală pe care dacă Executivul o va lua va sprijini toată economia din România, nu numai industria de reciclare. Eu cred că ar trebui ca salariile de până la 2.500 de lei să fie impozitate cu cel mult 15%. Dacă un salariu de până la 2.500 de lei s-ar impozita cu taxe de 10 - 15% și nu de 70% cât sunt astăzi, oamenii nu ar mai pleca din țară, ar câștiga mai mult și noi nu am mai avea nevoie să aducem vietnamezi sau nepalezi să lucreze în România. Dacă această limită de impozitare s-ar aplica la salariile mici, toată lumea ar avea de câștigat: și firmele și salariații. Ar fi cel mai mare ajutor pe care actualii guvernanți l-ar putea da și mediului de afaceri și oamenilor simpli, care nu vor neapărat să plece la muncă în străinătate. Nu am fi nici primii și nici ultimii din Europa care am aplica această metodă. În prezent la noi taxa pe muncă este poate cea mai mare din Europa, dar acest lucru se poate rezolva dacă guvernanții vor înțelege că menținerea acestui sistem de impozitare va duce într-un timp relativ scurt la plecarea investitorilor și la închiderea firmelor din lipsa forței de muncă.

ecologic: Aceste programe, „Rabla“ și „Rabla la electrocasnice“ vă ajută în vreun fel?

Mihai Sofian, directorul general al Rematholding: Da, ne ajută cumva, în primul rând prin faptul că oamenii învață să renunțe la aparatele electrocasnice vechi, fără a le mai arunca împreună cu gunoiul menajer.

Cred că prin acest program „Rabla la electrocasnice“ începe educația oamenilor privind colectarea selectivă a deșeurilor. La autovehicule creșterea a fost continuă, legată și de creșterea valorii tichetelor acordate prin programul AFM.

ecologic: Asistăm la o cădere la nivel mondial a pieței fierului vechi?

Mihai Sofian, directorul general al Rematholding: Piața fierului vechi a fost afectată de decizia americanilor de a taxa cu 25% tranzacțiile cu fier din Turcia, ceea ce a adus mari probleme fiindcă Turcia exporta cea mai mare cantitate de fier din America. Au scăzut mult și prețul de achiziție și producția din lipsă de materie primă, dar și piața de desfacere. Taxa de 25% a crescut prețul fierului și l-a făcut necompetitiv.

Acum s-a renunțat la această taxă de 25% și se așteaptă o revenire a pieței, dar nu se știe încă dacă această revenire va fi una minoră sau una spectaculoasă. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare