Elena Gaspar: „Oamenii nu știu cât de nocivă este o singură baterie aruncată la coșul de gunoi“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Elena Gaspar: „Oamenii nu știu cât de nocivă este o singură baterie aruncată la coșul de gunoi“

12 July 2019 - 12:46 PM Reciclare & Recuperare

Colectare separatăToate aparatele portabile pe care le avem sunt alimentate de tot felul de baterii pe care de cele mai multe ori le aruncăm la coșul de gunoi. Puțini știu însă cât de toxice sunt pentru mediu aceste baterii și nici ce obligații are România în privința colectării acestora. Despre problemele pe care le întâmpină producătorii în îndeplinirea obiectivelor de colectare și despre campaniile de conștientizare derulate de-a lungul anilor am vorbit cu Elena Gaspar, președintele Asociației Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor.
ecologic

ecologic: Ce obligații are România în privința colectării bateriilor portabile?

Elena Gaspar, președintele Asociației Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor: În ceea ce privește bateriile portabile obiectivul de colectare este de 45% din cantitatea medie care este pusă pe piață pe o perioadă de trei ani, inclusiv anul în care se face calculul țintei. Din acest punct de vedere există o deosebire față de deșeurile electrice și electronice unde obiectivul de colectare pentru 2018 se calculează utilizând media pe cei trei ani anteriori anului pentru care se face calculul.

Directiva 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori a intrat în proces de revizuire la Comisia Europeană și se așteaptă ca la finalul acestui an, în funcție și de rezultatul alegerilor europarlamentare, să avem o formă apropiată de final.

În 2011 Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor a devenit membru fondator al EUCOBAT (European Compliance Organisation for Batteries), asociația paneuropeană a organizațiilor de transfer de responsabilitate. EUCOBAT coalizează 18 din cele mai mari organizații de preluare a responsabilității producătorilor pentru baterii şi acumulatori din Uniunea Europeană, printre care și cele mai puternice țări ale Uniunii - Germania, Olanda, Danemarca, Franța și Belgia -, şi are o rată de colectare a bateriilor de 72%.

În momentul în care s-a pus problema revizuirii directivei pentru baterii, organizația EUCOBAT s-a implicat, mai ales pentru că o parte din prevederile Directivei apărute în 2006 nu mai corespund cu situația și realitățile anului 2019. În viziunea EUCOBAT primul element care ar trebui luat în considerare în noua Directivă este durata de viață a unei baterii. Modul de calcul utilizat pentru rata de colectare se bazează pe o durată medie de viață de trei ani de zile pentru o baterie.

Elena Gaspar, președintele Asociației Sistemul Național de Reciclare a Bateriilorecologic: Sunt discutabile sau nu elementele care s-au luat în calcul la stabilirea obligațiilor de colectare?

Elena Gaspar, președintele Asociației Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor: Pentru a avea o imagine mai clară a situației în ceea ce privește cantitățile disponibile la colectare, EUCOBAT a realizat împreună cu Möbius în perioada 2016 - 2017 un studiu care a analizat tipurile de deșeuri de baterii pentru a determina modul în care ciclul de viață al bateriilor influențează rata de colectare a organizațiilor care preiau responsabilitățile producătorilor.

Studiul a fost derulat în şase țări ale Uniunii Europene: Belgia, Spania, România, Franța, Germania și Olanda și a avut ca scop găsirea răspunsurilor la două întrebări. Este modul de calcul al țintelor de colectare adecvat cu durata ciclului de viață al bateriilor? Este ținta de colectare adecvată în cazul în care greutatea bateriilor și acumulatorilor puși pe piață se modifică?

Pentru a putea răspunde acestor două întrebări, a fost analizat în fiecare țară un eșantion de baterii uzate pe tipuri de chimii diferite și a fost înregistrată „vârsta“ acestora. În total au fost analizate și înregistrate individual 154.000 de baterii uzate pentru a se obține eșantioane relevante pentru fiecare tip de chimie în parte.

Rezultatul acestei analize a arătat că durata medie de viață a unei baterii comune este de 5,2 ani. Astfel, pentru bateriile alcaline durata medie de viață este de 3,9 ani, în timp ce pentru cele nichel-cadmiu este de 12,2 ani.

Ținta de colectare în UE este de 45% din media bateriilor puse pe piață în ultimii 3 ani, ceea ce înseamnă că bateriile trebuie colectate la 3 ani după ce au fost puse pe piață. Analiza eșantioanelor colectate din cele 6 țări în care a fost efectuat studiul arată însă că ciclul de viață al unei baterii este mult mai mare decât acești 3 ani.

În concluzie, în cazul în care cantitățile de baterii și acumulatori puși pe piață variază de la un an la altul și ciclul lor de viață este în medie de 5,2 ani, modul în care este calculată acum ținta de colectare nu este unul adecvat.

Baterii uzateecologic: Ce modificări a propus organizația EUCOBAT?

Elena Gaspar, președintele Asociației Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor: Ca urmare a acestui studiu, EUCOBAT a pregătit un document de poziție în care este prezentat un nou mod de calcul al deșeurilor de baterii și acumulatori disponibile la colectare.

Formula de calcul se bazează pe doi parametri, din care primul este durata ciclului de viață al unei baterii și al doilea rezultatul proiectului ProSUM în care se estimează cantitățile de baterii exportate. Anul trecut au fost făcute publice rezultatele proiectului ProSUM, în valoare de 10 milioane euro, finanțat de Comisia Europeană, în care au fost analizate mai multe aspecte privind atât deșeurile electrice, cât și bateriile.

În ceea ce privește bateriile, una dintre concluziile studiului a fost confirmarea supoziției că aproximativ 30% din cantitatea de baterii sau de deșeuri de baterii se pierde din cauză că ajunge la reciclat în deșeurile electrice. Această cantitate de baterii nu se mai recuperează sau dacă poate se face, este doar într-un procent foarte mic, ceea ce afectează semnificativ posibilitatea îndeplinirii obiectivelor de colectare la bateriile portabile.

Proiectul a mai semnalat un fapt extrem de important. O mare parte din bateriile puse pe piață nu rămân pe piața unde au fost vândute, ci sunt exportate în diverse dispozitive, deci nu devin deșeuri pe piața respectivă. La nivelul Uniunii Europene cantitatea de baterii ajunsă astfel în alte țări este estimată între 45.000 și 102.000 tone anual.

Luându-se în calcul acești parametri - viața reală a unei baterii și cantitățile de baterii care se pierd atât în echipamentele electrice, cât și prin export - a rezultat cantitatea reală disponibilă la colectare, care este de 65% din ceea ce se pune pe piață.

ecologic: Care a fost reacția Comisiei Europene la aceste propuneri?

Elena Gaspar, președintele Asociației Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor: În cadrul EUCOBAT a fost creat un grup de lucru care are ca scop implementarea acestui mod de calcul în noua directivă. Anul trecut în decembrie grupul nostru de lucru a avut o primă întâlnire cu raportorul Comisiei Europene José Rizo-Martin căruia i-a prezentat această formulă cu rugămintea de a o introduce în noile prevederi pentru revizuirea directivei. Reprezentanții Comisiei au fost de acord cu modul de calcul care nu le era străin, dar ceea ce este foarte interesant este faptul că au spus că vor lua în considerare acest aspect și anume revizuirea formulei de calcul a țintelor.

Baterii uzate

Eu cred că este un lucru necesar, mai ales pentru o țară ca România care nu și-a atins niciodată țintele nici măcar când acestea au fost de 25%, cea mai bună performanță privind colectarea la nivel național fiind de numai 21%.

În data de 9 aprilie 2019 Comisia Europeană a publicat rapoartele de evaluare și de implementare. Primul raport a fost evaluarea impactului Directivei pentru baterii asupra mediului înconjurător. CE afirma că directiva a avut un efect pozitiv, că marea majoritate a statelor membre au reușit în anul 2012 nu numai să își îndeplinească ținta care era la momentul respectiv de 25% ci și să o depășească, în timp ce în 2016 doar 14 state membre au mai reușit să își îndeplinească obiectivul de 45%. Și atunci una dintre concluziile Comisiei Europene este că aceste ținte nu sunt suficiente pentru a se asigura un nivel corespunzător de colectare. De asemenea, o altă concluzie interesantă este că la nivelul Uniunii Europene 56% din bateriile portabile rămân necolectate, chiar dacă sunt țări unde există sisteme de colectare cu vechime, cum este cel din Belgia care funcționează de 23 de ani.

Priveşte partea pozitivăEste de asemenea foarte interesant că evaluarea realizată de Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că la nivel european nu există un mecanism coerent care să înglobeze atât aspectele tehnice, cât și pe cele sociale și de aceea este foarte dificilă atingerea acestei ținte și se pare că va fi din ce în ce mai greu pentru tot mai multe țări.

Din evaluarea Comisiei Europene a fost exclusă Croația care a declarat 100% colectare dar nimeni nu știe cum - și totuși vorbim despre niște declarații oficiale către Eurostat. În perioada în care România a deținut președinția CE ar fi putut susține implementarea acestei formule de calcul în cadrul directivei revizuite, pentru că ar fi fost în avantajul atât al nostru, cât și al altor țări care nu și-au îndeplinit obiectivele de colectare.

ecologic: Care sunt principalele probleme în România la colectarea bateriilor? Și cum susține SNRB această activitate?

Elena Gaspar, președintele Asociației Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor: La noi principala problemă o reprezintă faptul că populația nu înţelege că aceste deșeuri sunt mult mai nocive decât alte tipuri de deșeuri. În plus, este mult mai ușor să arunci la gunoi o baterie decât să o colectezi și să o duci la reciclare. Pentru că este un deșeu mic și problematica colectării separate a bateriilor uzate este cea mai „nouă“ în spectrul reciclării, cred că este mare nevoie de campanii de educare în acest sens, lucru relevat și de rapoartele de evaluare și implementare ale Directivei 2006/66/CE. Și este nevoie de campanii creative, care să atragă cu adevărat atenția oamenilor.

Toată lumea știe că plasticul ne sufocă, că trebuie să facem ceva, să colectam, să reciclăm. Dar câtă lume știe cât de nocivă este o singură baterie de ceas aruncată la gunoi? În acest sens, SNRB este implicat încă de la înființare în organizarea de campanii atât de colectare, cât şi de conștientizare, cea mai cunoscută dintre ele fiind „Privește partea pozitivă“.

Campania națională de informare și stimulare a colectării deșeurilor de baterii portabile „Privește partea pozitivă“ a fost lansată de SNRB cu scopul creării premiselor favorabile atingerii țintelor naționale de reciclare, pentru crearea de sisteme de colectare a acestui tip de deșeuri care să fie accesibile populației și pentru activarea utilizatorilor de baterii în direcția asumării responsabilității de gestionare ecologică a deșeurilor generate.

Succesul campaniei, concomitent cu feedbackul înregistrat în rândul participanților care solicitau ca programul să ruleze pe tot parcursul anului, au determinat prelungirea proiectului de către Asociația Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor în 2018 și 2019. A patra ediție a fost lansată la începutul anului 2019. Programul se derulează în aproximativ 700 din punctele de colectare SNRB și a atras până în prezent peste 25.000 de participanți care au colectat în total circa 45 tone de baterii și acumulatori vechi.

Campania ,,Privește partea pozitivă“ se adresează tuturor persoanelor fizice și stimulează cetăţenii să predea bateriile uzate într-un sistem organizat prin acordarea unui blister cu 4 baterii noi la fiecare 20 de baterii uzate colectate și acordă o șansă în tragerea la sorți pentru marele premiu care constă într-o vacanță într-o destinație eco. Pentru a pune accent pe latura educațională, SNRB a realizat și în 2018 o serie de activări în magazinele partenere, iar în cadrul interacțiunii directe cu clienții care au predat baterii uzate s-au făcut și mici teste cu 4 întrebări despre deșeurile de baterii, iar la final participanții au fost premiați în funcție de răspunsurile corecte oferite cu pixuri, cutii pentru depozitarea temporară a bateriilor acasă sau la birou, powerbankuri și ghiozdane.

Baterii uzate

În urma sondajelor efectuate am constat că una din piedicile aflate în calea reciclării bateriilor este faptul că oamenii își doresc să recicleze, dar vor să facă acest lucru cât mai aproape de casă sau de locul de muncă. De aceea SNRB a creat aplicația „Unde Reciclăm“, o hartă interactivă care localizează utilizatorul și îi afișează cele mai apropiate puncte de colectare pentru baterii uzate și electronice vechi. Aplicația calculează inclusiv distanța și traseul prin conectarea la sistemul GPS al telefonului, orientând cetățeanul spre centrul de colectare și oferă informații complete, inclusiv cu privire la programul de lucru sau date de contact. „Unde Reciclăm“ este disponibilă atât pentru terminalele cu sistem de operare GooglePlay, cât și pentru cele cu iOS, dar poate fi accesată și online pe www.undereciclam.ro.

Iar pentru că vorbeam de abordări creative, ultima campanie SNRB se adresează iubitorilor de animale, școlilor de dresaj și cabinetelor veterinare prin sloganul „Nu i-ai da baterii să mănânce, nu-i așa?“.
Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor se va implica activ în cadrul EUROBAT pentru îmbunătățirea legislației din domeniu. Pe plan intern vom continua acțiunile de educare și informare pe care le-am început, pentru atragerea cât mai multor cetățeni în campaniile de colectare a bateriilor portabile. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare