Schimbările legislative nu au avut rezultatele aşteptate - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Schimbările legislative nu au avut rezultatele aşteptate

09 August 2019 - 12:00 PM Reciclare & Recuperare

Depozit ecologicLa sfârșitul anului trecut a fost schimbat întregul sistem de gestionare a deșeurilor municipale din România. OTR-urile au fost transformate într-un fel de dușman public al societății, colectorii de deșeuri autorizați au fost practic scoși de pe piață și autoritățile locale au fost lăsate să rezolve problema deșeurilor de ambalaje. După șase luni, rezultatele înregistrate de noul sistem sunt dezastruoase. Cantitățile de deșeuri reciclabile colectate prin autoritățile locale sunt ca și inexistente, iar țintele naționale de reciclare sunt aproape imposibil de atins anul acesta. În plus, puțini sunt cei care au implementat la nivel local sisteme de colectare selectivă și de plată a serviciului de salubrizare în funcție de cantitățile de deșeuri generate.Matei Dumitru

Ordonanța de urgență nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost adoptată pentru a implementa în legislația națională trei instrumente economice esențiale pentru buna gestionare a deșeurilor municipale: taxa de depozitare, sistemul „Plătești pentru cât arunci“ și responsabilitatea extinsă a producătorului. Astfel au fost stabilite responsabilitățile și obligațiile tuturor actorilor implicați, ținându-se cont inclusiv de modificările aduse prin promovarea Pachetului Economiei Circulare.

Urgența luării acestor măsuri a fost justificată de primirea de către autoritățile române în data de 25 aprilie 2018 a unei scrisori de la Comisia Europeană - Ares (2018) 2193346 - cu privire la procedura de presuspendare a plăților intermediare din Fondul de Coeziune din cadrul Axei 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, pe motiv că nu a fost îndeplinită condiționalitatea ex-ante cu privire la deșeuri. Din păcate însă, măsurile luate de România nu au vizat îndeplinirea condiţionalităţilor, ci mai de grabă găsirea unor surse financiare pentru autoritățile locale.

Din cele trei condiționalități ex-ante, una - cea care viza responsabilitatea extinsă a producătorilor - a intrat imediat în atenția autorităților din România. Celelalte nu.

Colectare selectivăOrganizațiile care preiau responsabilitatea producătorilor au intrat într-o procedură de reautorizare foarte strictă. Au fost rebotezate din Organizații de Transfer de Responsabilitate (OTR) în Organizații care Implementează Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (OIREP) și printr-un simplu ordin de ministru au fost obligate să încheie contracte numai cu autoritățile publice locale și nu cu societățile de colectare. Cu toate că această decizie a creat la începutul anului 2019 un uriaș haos în tot sistemul de gestionare a deșeurilor de ambalaje, ea a întredeschis cumva ușa autorităților locale spre o sursă de finanțare care ar fi putut să le acopere, în anumite condiții, o parte din costurile serviciului de colectare a deșeurilor și de derulare a unor programe de educare și informare la nivel local.
Sursa s-a dovedit însă a fi prea greu de accesat de cele mai multe autorități publice, care au înțeles prea târziu că această contribuție a producătorilor depinde de cantitățile de deșeuri reciclabile pe care reușesc - sau mai exact nu reușesc - să le colecteze.

Sistemul „Plătești pentru cât arunci“, care avea ca obiectiv tocmai creșterea ratei de colectare a deșeurilor reciclabile, era acel instrument economic care ar fi trebuit introdus în România acum mulți ani.

Însă la ora actuală sunt doar câteva localități în România unde acest sistem a fost implementat cu succes, orașul Mizil rămânând de prea mult timp cam singurul exemplu. În rest, marea majoritate a localităților taxează în continuare cetățenii pe baza unor taxe sau tarife stabilite conform unor date destul de discutabile, cum ar fi numărul de locuitori din localitate și serviciile asigurate de operatorul de salubritate în schimbul acestor plăți.

Taxa de depozitare, principalul instrument economic cerut de Comisia Europeană încă din anul 2013, a fost botezată recent de autorități în „Taxa pentru Economia Circulară“. Și fiindcă e o taxă pe care o plătește primăria, nu un agent economic, este mai mică și se plătește nu pentru toată cantitatea, ci numai pentru deșeurile municipale și deșeurile rezultate din tratarea deșeurilor municipale destinate a fi eliminate prin depozitare, la o valoare de 30 lei/tonă începând cu anul 2019 și, posibil, de 80 lei/tonă începând cu 2020.

Localităţi fără salubrizare

După șase luni de la intrarea în vigoare a OUG nr. 74/2018, în ședința de Guvern din 25 iunie 2019, o nouă Ordonanță de Urgență a fost adoptată în domeniul deșeurilor, OUG nr. 50/ 2019. Una dintre prevederile ordonanţei se referă la majorarea cuantumului eco-taxei pentru pungile din plastic de la 0,10 lei la 0,15 lei și taxarea oricărui tip de pungi din plastic, cu excepția celor biodegradabile și compostabile.

O altă prevedere a ordonanței se referă la localitățile care nu au serviciu public de salubrizare. Acestea vor plăti o contribuție de 50 lei/tonă calculată per locuitor în funcție de cantitatea generată, 233 kg per locuitor pe an în mediul urban și 105 kg per locuitor pe an în mediul rural.

La începutul lunii iulie 2019, la nivelul întregii ţări, numărul localităților care nu aveau organizat un serviciu de salubritate era de 95. În județul Brăila localitatea Surdila-Greci este una dintre acestea. În Buzău numărul localităților fără salubrizare este de 29, cel mai mare la nivel național. Aceste localități sunt: Bălăceanu, Bisoca, Blăjani, Brădeanu, Brăești, C.A. Rosetti, Chiliile, Cozieni, Florica, Grebănu, Lopătari, Mărgăritești, Mihăilești, Mînzălești, Movila Banului, Murgești, Odăile, Pardoși, Pănătău, Podgoria, Poșta Câlnău, Racovițeni, Rîmnicelu, Robeasca, Rușețu, Sărulești, Țintești, Valea Salciei și Vîlcele.

În județul Constanța nouă comune nu au serviciu de salubritate: Ghindărești, Horia, Istria, Mihai Viteazu, Pantelimon, Poarta Albă, Saraiu, Săcele, Vulturu, iar în județul Galați două comune sunt în aceeași situație, Munteni și Negrilești.

Gorjul are 11 localități fără serviciu de salubrizare: Aninoasa, Bălănești, Bolboși, Fărcășești, Samarinești, Schela, Slivilești, Stănești, Țînțăreni, Urdari, Văgiulești. În județul Ialomița 8 localități se află într-o situație similară: Albești, Alexeni, Buești, Bordușani, Colelia, Manasia, Mărculești și Sălcioara.

În județul Mehedinți nu se ridică gunoiul din 19 localități: Bălăcița, Bîcleș, Breznița-Motru, Breznița-Ocol, Burila Mare, Butoiești, Dumbrava, Greci, Grozești, Husnicioara, Ilovăț, Oprișor, Poroina Mare, Rogova, Salcia, Stângăceaua, Vânjuleț, Vlădaia, Voloiac. În județul Tulcea, trei localități nu au serviciu de salubritate: comunele C.A. Rosetti, Maliuc și Sfântu Gheorghe. Şi în județul Vâlcea nouă comune sunt în aceeaşi situație: Alunu, Dănicei, Mitrofani, Oteșani, Prundeni, Roești, Scundu, Sinești și Voicești, iar în județul Vrancea în patru localități locuitorii nu beneficiază de serviciu de salubritate. Acestea sunt comunele: Milcovul, Năruja, Tănăsoaia și Vintileasca.

Staţie de sortare

Prin Ordonanța de Urgență nr. 50/ 2019 țintele de valorificare a ambalajelor, reduse la nivelul anului trecut, rămân aceleași până în 2023, respectiv de 60% obiectiv global de valorificare etc. Se introduce în sfârșit o penalizare, de 2 lei/ kg, pentru colectorii care raportează în mod mincinos la OIREP-uri cantități de deșeuri de ambalaje și de DEEE colectate, iar OIREP- urile vor fi scutite de la plata contribuțiilor pentru cantitățile raportate eronat.

În vederea monitorizării și verificării corectitudinii tranzacțiilor cu deșeuri de ambalaje în sistemul răspunderii extinse a producătorului, Administrația Fondului pentru Mediu anunță că va lansa un sistem informatic de asigurare a trasabilității deșeurilor (SIATD), aplicație ce va fi utilizată obligatoriu de organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorului (OIREP) și de persoanele juridice care gestionează deșeuri de ambalaje ale căror costuri nete și/sau costuri de colectare/valorificare/sortare/raportare sunt finanțate de către OIREP.

Recomandări de aplicare a unor instrumente economice

Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, prevede la art. 17, alin. (1) lit. a) și b) că autoritățile administrației publice locale ale UAT sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociațiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, au obligația să asigure colectarea separată cel puțin pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale, să stabilească dacă gestionarea acestor deșeuri se face în cadrul unui singur contract al serviciului de salubrizare, să organizeze atribuirea conform deciziei luate și să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minim 50% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate până la 31 decembrie 2020.

Până la acea dată Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) sau Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) trebuie să includă în contractele de delegare a operării pentru activitățile serviciului de salubrizare indicatori de performanță și penalități în cazul neîndeplinirii obligațiilor. De asemenea, trebuie să se extindă colectarea separată a deșeurilor reciclabile în mediul rural și a sistemelor de colectare selectivă în mediul urban. Investițiile suplimentare privind îmbunătățirea sistemului de colectare separată pot fi realizate de către unitățile administrativ-teritoriale din surse proprii: fondul de întreținere, înlocuire și dezvoltare sau alte surse.

A extinde sau a îmbunătăți un sistem presupune că el există deja, ceea ce e fals în mai toate UAT-urile din România.

Sancţiuni pentru cetăţeni

Recomandările Ministerului Mediului pentru autoritățile locale în vederea colectării selective a deșeurilor includ o serie de sancțiuni și penalități. UAT-ul își poate propune ca locuitorii care nu colectează corect deșeurile să plătească tarife/taxe de 1,5 sau de 2-3 ori mai mari față de cele stabilite pentru colectarea corectă. Nivelul tarifelor/taxelor penalizatoare, precum și procedura constatării de către operator a colectării separate neconforme se stabilesc și se aprobă prin hotărâre adoptată de către autoritatea deliberativă a administrației publice locale.

Valorile minime ale obiectivelor de valorificare şi, respectiv, reciclare a deşeurilor de ambalaje

Colectarea separată neconformă va fi constatată de operator în baza unei proceduri stabilite de UAT/ADI. Cazurile de colectare neconformă identificate vor fi raportate de către operator la UAT/ADI. În cazul sistemelor în care contravaloarea serviciilor de salubrizare se încasează prin tarif, operatorul va aplica tariful penalizator la cetățeni. În cazul aplicării taxei, sancțiunea (taxa penalizatoare) va fi aplicată de către UAT în baza raportărilor realizate de operator.

Penalităţi

UAT/ADI va stabili valoarea penalităților pentru nerealizarea indicatorilor de performanță care vor fi suportate de operatorii economici care prestează activități de colectare și transport, tratare mecano-biologică, compostare, sortare și depozitare în baza unor contracte de delegare.

Pentru serviciul de salubrizare în gestiune directă UAT trebuie să suporte din bugetul propriu neîndeplinirea indicatorilor de performanță. În cazul terților care gestionează deșeuri municipale ce nu sunt operate în baza unor contracte de delegare, ar trebui incluse în contractele dintre părți penalități pentru neîndeplinirea indicatorilor de performanță.

Sistemul „Plăteşti pentru cât arunci“

La începutul fiecărui an, UAT/ADI, după consultarea cu operatorul de salubrizare, va trebui să stabilească cel puțin un model de implementare pentru instrumentul economic „Plătești pentru cât arunci“. Metodele sunt prevăzute în OUG nr. 74/2018 și anume: prin recipiente de colectare mici, prin saci personalizați, prin reducerea frecvenței de colectare sau prin cântărire.

Implementarea sistemului prin modificarea volumului constă în oferirea posibilității pentru beneficiarul serviciului de salubrizare de a opta pentru recipiente de colectare cu volum diferit. Astfel, beneficiarul serviciului de salubrizare va plăti un preț mai mic pentru un recipient cu un volum mai mic de colectare a deșeurilor reziduale, putând opta anual pentru una dintre variantele de volum ale recipientelor care îi sunt puse la dispoziție. În cazul contractelor în derulare (când recipientele sunt deja achiziționate) este recomandat să se acorde beneficiarului serviciului dreptul de a solicita un recipient cu un volum mai mic la momentul în care este necesară înlocuirea recipientelor de colectare.

Obiectivele minime de valorificare sau incinerare

Implementarea sistemului „Plătești pentru cât arunci“ cu saci personalizați se bazează pe saci de culori diferite în funcție de tipul de deșeu colectat, marcați cu coduri de bare pentru identificarea proprietarului. Operatorul de salubritate este cel care predă beneficiarilor serviciului (asociațiile de proprietari, gospodării individuale) sacii de plastic personalizați. Colectarea în saci poatea avea rezultate foarte bune în zona de case. Pentru utilizarea sacilor în zona de blocuri este necesară implicarea personalului de curățenie care deservește imobilele.

Implementarea prin modificarea frecvenței constă în oferirea posibilității pentru beneficiarul serviciului de salubrizare de a opta pentru ridicarea deșeurilor colectate la intervale mai mari de timp (de exemplu săptămânal sau la două săptămâni), cu respectarea prevederilor legale referitoare la sănătatea publică. Colectarea bazată pe frecvență este mai potrivită în cazurile în care infrastructura de colectare a sistemului de salubrizare există deja, iar modificarea intervalului de colectare în funcție de cantitățile generate duce la eficientizarea costurilor.

Cântărirea

Cântărirea deșeurilor la colectare reprezintă un sistem cu o acuratețe ridicată, prin care fiecare beneficiar plătește doar pentru cantitatea de deșeuri generată. Trebuie avute în vedere costurile de investiții necesare atât pentru dotarea recipientelor de colectare cu elemente de identificare, cât și a autogunoierelor cu echipamente de cântărire. De asemenea, trebuie luată în calcul și creșterea costurilor de exploatare generate, de exemplu, de necesitatea colectării și prelucrării datelor, verificarea metrologică a instrumentelor de cântărire etc.

Cântărirea deșeurilor la colectare ca instrument de responsabilizare a populației pentru creșterea colectării separate și reducerea cantității de deșeuri reziduale este eficientă în special unde colectarea deșeurilor (reciclabile și reziduale) se realizează în sistem „din poartă în poartă“. Pentru aplicarea sistemului de cântărire se montează pe recipiente cipuri RFID și etichete cu coduri de bare pentru identificare. Pe autospecialele de colectare a deșeurilor se montează un cântar. Deșeurile se cântăresc la fiecare ridicare și beneficiarul plătește numai pentru cantitatea cântărită.

Staţie de sortare

Regulile privind implementarea instrumentului economic „Plătești pentru cât arunci“ sunt stabilite de UAT/ADI și sunt prezentate în Regulamentul de salubrizare.

Pentru implementarea instrumentului „Plătești pentru cât arunci“ UAT-ul trebuie să realizeze revizuirea și aprobarea Regulamentului de salubrizare și ale Caietului de sarcini în sensul schimbării modului de colectare a deșeurilor reziduale în zona de case. De asemenea, trebuie să asigure acoperirea investițiilor suplimentare necesare pentru colectarea deșeurilor reziduale din zonele de case în sistem „din poartă în poartă“ precum și a investițiilor în achiziționarea recipientelor de colectare pentru identificarea modalităților de utilizare în continuare a recipientelor de colectare achiziționate. UAT-ul trebuie să își actualizeze corespunzător tarifele în vederea integrării eventualelor costuri suplimentare apărute în urma modificărilor sistemului de colectare.

Contribuţia pentru economia circulară

Legea nr. 211/2011 prevede la art. 17 alin. (1) lit. g), h) și i) că autoritățile administrației publice locale ale UAT sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiului București au obligația să includă începând cu 1 ianuarie 2019 în tarifele pentru gestionarea deșeurilor reciclabile și a deșeurilor reziduale „Contribuția pentru economia circulară“. În plus, taxele/tarifele plătite de beneficiarii serviciului de salubrizare trebuie să cuprindă costurile cu contribuția pentru economia circulară numai pentru deșeurile destinate a fi eliminate prin depozitare rezultate din aplicarea indicatorilor de performanță prevăzuți în contracte.

Depozit

Conform Anexei nr. 5 a OUG nr. 74/2018 (Anexa nr. 2 la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 196/2005), contribuția pentru economia circulară se plătește pentru deșeurile municipale și deșeurile rezultate din tratarea deșeurilor municipale destinate a fi eliminate prin depozitare, valoarea acesteia fiind de 30 lei/ tonă începând cu anul 2019 și de 80 lei/tonă începând din 2020.

Plata contribuției pentru aceste categorii de deșeuri se realizează pentru întreaga cantitate depozitată. Suportarea contribuției pentru cantitățile de deșeuri destinate a fi depozitate care depășesc cantitățile corespunzătoare indicatorilor de performanță prevăzuți în contracte cade în sarcina operatorilor de salubritate.

Depozitarea aduce bani la AFM

SalubritateConform OUG nr. 196/2005, art. 9, unitățile administrativ-teritoriale au obligația de a îndeplini și un obiectiv anual de reducere a cantităților de deșeuri depozitate. Anul acesta obiectivul este de 35%, iar anul trecut a fost de 30%. În cazul neîndeplinirii acestui obiectiv anual autoritatea locală plătește la AFM o contribuție pentru diferența dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului de 35% și cantitatea efectiv încredințată spre reciclare și valorificare. Pentru unitățile administrativ-teritoriale care nu au organizat serviciul public de salubrizare contribuția se calculează pentru întreaga cantitate de deșeuri municipale estimată ca fiind generată potrivit indicatorilor prevăzuți în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, respectiv de 233 kg per locuitor pe an în mediul urban și 105 kg per locuitor pe an în mediul rural. Anul trecut doar o mică parte din primării au raportat la AFM realizarea obiectivului de reducere cu 30% a cantităților de deșeuri depozitate.

Că la nivelul autorităților publice locale sunt prea puțini cei cărora le pasă de modul cum este cheltuit banul public se vede din situația îndeplinirii obligației legale de deviere de la depozitare a deșeurilor municipale. Din totalul de 3.188 de unități administrativ-teritoriale, doar 254 au declarat că și-au îndeplinit obligația. În rest, 1.246 au declarat că nu au îndeplinit obiectivul și nu mai puțin de 1.688 de UAT-uri - printre care și cele 6 sectoare ale Bucureștiului - nici măcar nu s-au deranjat să raporteze vreo cifră, ceea ce echivalează cu acceptarea penalizării pentru întreaga cantitate ce trebuia să nu ajungă la depozitare ci la valorificare prin reciclare.

Cele mai multe UAT-uri care au declarat că și-au atins obiectivele sunt în județele: Arad (12), Argeș (21), Galați (10), Satu Mare (11), Sălaj (34) și Vaslui (24). Cele mai puține sunt în Botoșani (0 din 78 de localități), Covasna (0 din 45 de localități), București (0 din 6 sectoare) și Brăila (1 din 44 de localități).

Pentru anul 2018 suma totală declarată de UAT- uri în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere a cantităților eliminate prin depozitare este de 24.386.185 lei.

Obligaţii şi nepăsare

În statisticile Eurostat pentru anul 2017 România se află pe ultimul loc în UE când vine vorba de reciclarea deșeurilor, cu doar 20 de kilograme per locuitor față de o medie în UE de 144 kilograme per locuitor și ocupă unul din primele locuri la depozitarea deșeurilor, cu 192 kilograme per locuitor față de media UE de 114 kilograme.

Această situație, de care autorităților din România ar trebui să le fie o mare rușine, se datorează și unei situații specifice țării noastre. La noi problema deșeurilor este coordonată de Ministerul Mediului, dar este gestionată de fapt de Ministerul Dezvoltării Regionale, care prin ANRSC reglementează activitatea de salubrizare la nivel național. Cum o face se vede din statisticile Eurostat...

Primăriilor li s-a pus la dispoziție prin OUG nr. 74/2018 posibilitatea de a încheia parteneriate cu Organizațiile care Implementează Răspunderea Extinsă a Producătorului (OIREP), fostele OTR-uri, organizațiile de preluare a responsabilității producătorilor de ambalaje și produse ambalate.

REALIZAREA OBIECTIVELOR DE REDUCERE A DEPOZITĂRII DE CĂTRE UAT-URI ÎN 2018

Producătorii sunt în prezent obligați să își îndeplinească obiectivele de reciclare prin intermediul autorităților locale și să plătească costurile de colectare și sortare ale deșeurilor de ambalaje gestionate pe raza localităților. Și autorităților locale le revine obligația de a încheia contracte sau protocoale de colaborare cu OIREP în vederea raportării trasabilității deșeurilor de ambalaje, astfel încât obiectivele anuale de valorificare ale producătorilor să fie atinse.

Acest parteneriat ar fi trebuit să dea rezultate, să ducă la strângerea unor cantități cât mai mari de deșeuri reciclabile. Oricât și-ar fi dorit legiuitorul, colaborarea dintre cele două entități nu a funcționat, iar această jumătate de an s-a dovedit a fi o mare pierdere, atât de bani cât și de timp pentru toți, dar în primul rând pentru România, care are acum șanse minime de a-și mai îndeplini obiectivele anuale de reciclare a deșeurilor de ambalaje. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare