În contextul noilor directive europene privind reducerea poluării, anul 2019 marchează și în rândul cetățenilor o creștere a interesului față de problemele de mediu și economia circulară. Interzicerea recentă a unor produse de unică folosință din plastic - pungi, paie, tacâmuri ș.a. - a determinat brandurile să adere la noile politici și i-a făcut pe oameni ceva mai informați și mai vigilenți. 

Sustenabilitatea și-a făcut loc în lista de așteptări, iar reciclarea a devenit un subiect de actualitate. Statisticile privind nivelul de poluare a Planetei și viteza accelerată a consumului resurselor nu sunt deloc optimiste. Grija pentru calitatea hranei (alimentele nemodificate genetic), nevoia de aplicații care măsoară calitatea aerului, transportul cu bicicleta, mișcarea sau reciclarea sunt doar câteva tendințe care au apărut timid, dar sigur și în comportamentul românilor, mai ales în mediul urban. În plus, dincolo de bunul de consum atât de necesar, a început să conteze și ciclul de viață al produsului, inclusiv condițiile în care va sfârși (ce se va întâmpla cu produsul sau ambalajul odată ce va ajunge deșeu).

Un stil de viață sănătos se află în strictă legătură cu obiceiurile de consum, uneori chiar cu obiceiurile de după consum. Mâncăm ce aruncăm, pentru că deșeurile din natură se întorc indirect tot la noi. Reciclarea nu mai e de mult un „moft“ sau o datorie a ecologiștilor care trebuie să salveze Planeta, ci o problemă reală pentru fiecare dintre noi, indiferent de rolul în care ne aflăm.

Din păcate, lipsa unei infrastructuri de colectare selectivă îngreunează misiunea cetățenilor dornici să se implice în protecția mediului. Însă soluții sunt. Dacă pentru plastic sau sticlă nu există nici până în prezent un sistem de colectare bine pus de punct, în cazul altor deșeuri mult mai periculoase există alternative. Ca de exemplu, pentru bateriile uzate.

Ce fac românii cu bateriile?

În decursul unui an, un român obișnuit achiziționează cel puțin 2 baterii tip pastilă și 10 baterii portabile AA și AAA, aruncând aproximativ 8 baterii. Dacă le aruncă printre resturile menajere sau dacă le lasă într-o cutie de colectare specială, e o provocare pentru care Asociația Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB) împreună cu organizațiile partenere încearcă să găsească soluții adecvate.

De ani buni există legi în privința gestionării bateriilor și acumulatorilor uzați și a echipamentelor electrice defecte. HG nr. 1132/2008 prevede ca orice magazin care comercializează baterii să accepte să primească în mod gratuit bateriile și acumulatorii uzați aduși de consumatori în punctele de colectare și de a le preda ulterior către un sistem organizat. Astfel, clienții pot lua cu ei bateriile vechi atunci când merg să își facă cumpărăturile și le pot lăsa în cutiile speciale.

Dar chiar și așa, când vine vorba de reciclarea bateriilor, România este codașa Uniunii Europene. Conform datelor publicate de Eurostat, țara noastră se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește bateriile reciclate (doar 21% dintre bateriile vândute în România au fost reciclate în anul 2015, în timp ce media la nivel european este de 44%). Printre cauze se numără infrastructura deficitară și lipsa de informare a populației privind necesitatea reciclării.

Aproximativ 50 milioane de baterii uzate ajung anual la gropile de gunoi, iar fiecare dintre acestea reprezintă o mică bombă ecologică pentru om și natură. O singură baterie aruncată la întâmplare plantează automat „semințe“ de cadmiu, mercur sau litiu, din care vor crește viitoare plante. Ingerate de animale, apoi de oameni prin lanțul trofic, substanțele toxice ajung înapoi la noi, doar că într-o formulă mult mai nocivă. Astfel, deși poate părea greu de crezut, ajungem să mâncăm baterii sau alte substanțe toxice din gunoiul pe care nu îl sortăm corect.

Bateriile și acumulatorii uzați sunt cele mai periculoase deșeuri municipale generate, cu un impact foarte nociv asupra mediului înconjurător și sănătății umane. Atunci când sunt eliminate în sol, substanțele periculoase conținute de baterii intră în pânza freatică și ulterior ajung în apa potabilă. Metalele grele eliberate cauzează afecțiuni grave ale sistemului nervos și respirator și sunt asociate cu bolile de inimă, cancere și alte disfuncționalități critice. Riscurile sunt cu atât mai mari cu cât gestionarea greșită a deșeurilor de baterii are acțiune imediată.

SNRB oferă soluții și pentru cetățeni și pentru cei care pun pe piață bateriile și acumulatorii. În calitate de structură de transfer responsabilitate în domeniu, SNRB dotează gratuit cu infrastructură de colectare orice magazin care comercializează baterii, dar și organizații sau instituții care doresc să se implice în reciclare.

Dincolo de beneficiul de a preda bateriile vechi în locații practice și accesibile, în unele magazine partenere există campanii care recompensează cetățenii care reciclează, oferind baterii noi în schimbul celor vechi: 4 baterii noi pentru 20 de baterii vechi sau o baterie nouă pentru 5 uzate.

Punctele de colectare pentru bateriile vechi sunt accesibile pe www.undereciclam.ro sau prin intermediul aplicației mobile „Unde Reciclăm“ (prima hartă interactivă a reciclării, care integrează peste 5.000 de puncte de colectare a deșeurilor electrice și a bateriilor și acumulatorilor uzați). Astfel, orice persoană dornică să recicleze și să protejeze natura poate identifica locurile cele mai apropiate unde poate preda vechile baterii.

 SNRB