Incineratorul, un cadou de la Comisia Europeană pe care nu prea îl mai vrea nimeni - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Incineratorul, un cadou de la Comisia Europeană pe care nu prea îl mai vrea nimeni

09 October 2019 - 03:26 PM Reciclare & Recuperare

Despre incineratorul de deșeuri al Bucureștiului se tot vorbește de ceva timp. Primăria Capitalei și  l-ar dori mult, primarii de sector mai puțin, iar unii consultanți externi ar face orice ca să-l vadă funcțional. Până și reprezentanții Comisiei Europene, cu toate declarațiile privind economia circulară venite de la centru, ar agrea și ei construcția unui incinerator de deșeuri în București.
Matei Dumitru

În data de 27 august 2019, după mulți ani în care Capitala nu a avut o strategie unitară de gestionare a deșeurilor, Consiliul General a adoptat Master Planul pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor la nivelul Municipiului București pentru următorii 30 de ani. Planul prevede o serie de investiții prioritare, printre care instalația de valorificare a deșeurilor municipale.

Valoarea investițiilor din cadrul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor la nivelul Municipiului București este evaluată la 451,7 milioane euro, din care aproximativ 180 milioane euro ar costa doar incineratorul. Alte investiții pentru sistemul de management al deșeurilor din Capitală sunt realizarea a două biodigestoare și a unei stații de tratare mecano-biologică (MBT), creșterea capacităților de depozitare și extin- derea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile și biodeșeurilor.

Însă până ca bucureștenilor să le fie pusă la dispoziție infrastructura pentru depunerea separată a deșeurilor menajere, inexistentă acum, primăria vrea să construiască incineratorul de deșeuri. De fapt tot Master Planul gravitează în jurul acestui subiect. Ceea ce nici Primăria Generală și nici consultanții externi nu spun este dacă instalația de incinerare va fi sau nu realizată în conformitate cu cele mai bune tehnologii disponibile (BAT).

Conform Master Planului, în București se generează anual aproximativ un milion de tone de deșeuri (potrivit datelor din 2016) care ajung în cele două gropi de gunoi agreate de Primăria Capitalei. Acum prin Master Planul nou adoptat 500.000 de tone vor fi colectate separat, iar restul vor intra în stațiile de tratare a deșeurilor.

Pentru incineratorul de deșeuri sectoarele Capitalei trebuie să asigure cumulativ un minimum de 235.000 tone deșeuri reziduale pe an, în următoarele cantități: Sectorul 1 - 28.130 tone, Sectorul 2 - 43.093 tone, Sectorul 3 - 48.092 tone, Sectorul 4 - 35.913 tone, Sectorul 5 - 33.885 tone, Sectorul 6 - 45.886 tone.

Conform estimărilor realizate de autorii Master Planului, în anul 2016 în București au fost generate aproximativ 1.033.874 tone de deșeuri municipale, din care aproximativ 606.159 tone deșeuri menajere, 259.782 tone deșeuri similare celor menajere, 104.528 tone deșeuri similare din coșurile stradale și deșeuri abandonate, 2.501 tone deșeuri din parcuri și grădini, 12.459 tone deșeuri din piețe și 18.446 tone deșeuri stradale.

În ceea ce privește tratarea deșeurilor municipale, din cantitatea totală de 1.033.874 tone generată în 2016, aproximativ 15% a fost reciclată (151.283 tone reciclate material și 1.100 tone compostate), 10% (105.958 tone) a fost valorificată energetic prin coincinerare în fabricile de ciment, iar cantitatea de deșeuri municipale depozitată a fost de aproape 756.400 tone.

Incineratorul din Bruxelles

Deși populația municipiului reprezintă aproximativ 9% din populația României, cantitatea de deșeuri generată reprezintă circa 20% din cantitatea totală generată la nivel național, indicatorul de generare a deșeurilor menajere rezultat este de aproximativ 0,9 kilograme per locuitor pe zi, semnificativ mai ridicat față de indicatorul mediu la nivel național pentru mediul urban, care este de 0,66 kilograme per locuitor pe zi. Indicatorul de generare a deșeurilor municipale este de 562 kilograme/locuitor pe an, mai mare decât media Uniunii Europene, de 476 kilograme/locuitor pe an.

În prezent cea mai mare parte a deșeurilor municipale este colectată în amestec. În anul 2016, în București au fost colectate separat de către operatorii de salubrizare numai 27.000 tone de deșeuri reciclabile.

Master Planul pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor la nivelul Municipiului București este una dintre condițiile pe care Primăria Generală trebuia să le îndeplinească pentru a putea accesa fondurile europene necesare realizării investițiilor prevăzute.

ADI București - Ilfov

O altă condiție la fel de importantă pentru accesarea fondurilor europene este existența unei Asociații de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) București - Ilfov pentru gestionarea deșeurilor.

În data de 21 august a.c. Primăria Municipiului București (PMB) a trimis primăriilor de sectoare și Consiliului Județean Ilfov un Proiect de Hotărâre privind constituirea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul Integrat al Deșeurilor București - Ilfov și un Act Constitutiv al acestei asociații.
Conform Actului Constitutiv, unul dintre obiectivele constituirii asociației este demararea proiectului „Instalație de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor municipale din municipiul București“ pentru care se va solicita finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 - 2020 - Axa prioritară 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor care are ca prioritate de investiție „reducerea numărului de depozite neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclarea deșeurilor din România“ și inițierea demersurilor pentru elaborarea documentelor în vederea accesării de fonduri structurale nerambursabile în scopul realizării următoarelor investiții: sisteme de sortare a deșeurilor, biodigestoare, instalație de tratare mecano-biologică, stații de compost, instalație de tratare termică a deșeurilor cu valorificare energetică, depozit de deșeuri etc.

Nerăbdare versus nepăsare

La numai o zi de la adoptarea Master Planulului pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în data de 28 august 2019, a avut loc la Ministerul Fondurilor Europene o ședință organizată la solicitarea reprezentanților Comisiei Europene.

Nu s-a discutat nimic despre economie circulară, colectare selectivă, reducerea emisiilor de CO2, deșeuri ca materii prime, reciclare, refolosire sau alte subiecte care păreau să preocupe Comisia Europeană. Scopul întâlnirii a fost „prezentarea de către partea română a progresului realizat de București cu privire la incineratorul de deșeuri“. Iar prezența a fost una de excepție.

La discuții au participat: Carsten Rasmussen, șeful Unității pentru România din cadrul Directoratului General pentru Politici Regionale și Urbane al Comisiei Europene, Jean Tilly, expert JASPERS, Adrian Uifălean, liderul de echipă al consultantului Ramboll, Kari Punkka, expert în energie al Băncii Europene de Investiții (BEI), Cătălin Bălan, director general în Ministerul Fondurilor Europene, Sorin Chiriță, administratorul public al municipiului București, Marian Petrache, președintele Consiliului Județean Ilfov, Marius Marinoff, consilier în Ministerul Mediului, Lucia Varga, reprezentant al Consiliului Județean Ilfov, Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Răzvan Munteanu, reprezentantul Primăriei Sectorului 1 și Honorius Circa, administratorul public al Primăriei Sectorului 3.

Poluare

În deschiderea ședinței șeful Unității pentru România din cadrul Directoratului General pentru Politici Regionale și Urbane al Comisiei Europene, Carsten Rasmussen, a cerut celor prezenți detalii cu privire la relațiile dintre PMB și primăriile de sectoare în legătură cu dezvoltarea proiectului instalației de incinerare. Conform minutei discuțiilor, Rasmussen a afirmat că „proiectul este o investiție urgentă“ și e „nerăbdător să afle care sunt provocările și care sunt pașii de urmat“.

Răspunsul l-a primit de la Sorin Chiriță, administratorul Bucureștiului. Acesta a spus că s-a reușit semnarea unui protocol de colaborare între PMB și cele șase primării de sectoare, dar în privința colaborării cu Consiliul Județean Ilfov nu s-a reușit decât obținerea unei scrisori de susținere a proiectului și s-au purtat unele negocieri despre constituirea unui ADI pentru segmentul de tratare și eliminare deșeuri.

Carsten Rasmussen, șeful Unității pentru România din cadrul Directoratului General pentru Politici Regionale și Urbane al Comisiei Europene Sorin Chiriță a vorbit de Master Planul de gestionare a deșeurilor care include realizarea a două biodigestoare, a unei instalații de incinerare și a unei stații de tratare mecano-biologică, dar președintele CJ Ilfov, Marian Petrache, l-a contrazis, anunțându-i pe el și pe oficialii Comisiei Europene că există de fapt nu unul, ci două proiecte: unul al PMB care privește tratarea finală și eliminarea deșeurilor pentru București și Ilfov și altul al Consiliului Județean Ilfov, care se referă la colectarea și tratarea deșeurilor pentru județul Ilfov și pentru construcția unei noi „gropi de gunoi pentru deșeuri inerte“, în valoare de aproximativ 48 milioane euro, insistând asupra faptului că în județul Ilfov colectarea și tratarea deșeurilor se vor face la nivel local.

Că acea nouă groapă de gunoi nu este prevăzută în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor se pare că e irelevant pentru Consiliul Județean Ilfov și nici pentru consultanții externi sau oficialii Comisiei Europene nu contează. Singurul care a reacționat, timid, la aflarea acestei știri a fost consilierul Marius Marinoff, singurul reprezentant al Ministerului Mediului la întâlnire.

Marian Petrache a afirmat că va încheia un contract cu PMB și nu o asociere pe chestiunea identificării locațiilor pentru depozitele de gunoi. Se va contracta un consultant pentru a găsi cele mai bune amplasamente pentru depozitele de deșeuri. Potrivit Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor termenul pentru realizarea depozitului este 2023.

Și reprezentantul Primăriei Sectorului 3 l-a contrazis pe reprezentantul PMB, menționând posibilitatea ca primăria de sector să-și facă singură investițiile de gestionare a deșeurilor.

Dezbaterile au confirmat pe de o parte neînțelegerile mari dintre autoritățile locale dar - în mod neașteptat - au arătat și susținerea puternică pentru construcția incineratorului din partea reprezentantului Comisiei Europene și a consultanților externi.

Carsten Rasmussen, întrebat în decursul dezbaterii dacă Uniunea Europeană mai finanțează asemenea investiții, a răspuns că „este adevărat că unele state contestă acest tip de tehnologie, dar ele sunt încă finanțate și nu se știe încă dacă regulamentele europene se vor schimba și ce va fi în perioada următoare de programare“.

El a trasat chiar și etapele care trebuie urmărite de părțile implicate în proiect: asigurarea cantității de deșeuri, organizarea acțiunilor, consensul dintre PMB, primăriile de sectoare și CJ Ilfov, stabilirea unei capacități optime a incineratorului, verificarea viabilității și eficienței acestuia, conectarea lui la rețeaua electrică și la cea termică.

Din discuții a reieșit clar că Ilfovul nu va intra într-o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară cu Bucureștiul. Cât despre o asociație de tip ADI în București, și acesta este greu de realizat atâta timp cât primările se ceartă încă pe subiectul actului constitutiv, sectoarele reproșând Primăriei Capitalei că încearcă prin acest ADI să le preia toate atribuțiile de gestionare a deșeurilor.

Cu toate acestea, Rasmussen a subliniat importanța realizării unui sistem integrat de tratare a deșeurilor la nivelul regiunii București - Ilfov pentru a asigura eficiența procesului și a investițiilor. Totodată și-a exprimat surprinderea că cele două entități administrative folosesc documente de planificare diferite, Master Plan versus Plan de Gestionare a Deșeurilor, cerând explicații cu privire la soluțiile și investițiile comune. În același timp, a încurajat autoritățile să dezvolte un sistem integrat pentru gestionarea deșeurilor din regiunea București - Ilfov, subliniind și că stabilirea amplasamentului incineratorului este încă o problemă care poate duce la întârzierea depunerii spre finanțare a proiectului.

Reprezentantul Comisiei Europene a concluzionat că în aceste condiții vor exista două ADI-uri: unul al CJ Ilfov și altul comun cu PMB, sectoare și CJ Ilfov pentru incinerator și depozitare.

Inutilitatea unui demers

Fără o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară în regiunea București - Ilfov și fără stabilirea locului unde va fi amplasat incineratorul, orice demers de obținere a fondurilor europene este inutil.

Amplasamentul incineratorului este greu de stabilit în condițiile în care cea mai bună locație din punct de vedere al proximității față de rețeaua termică și cea de electricitate, CET Progresul, are o situație incertă din cauza insolvenței Societății Electrocentrale București (ELCEN), cel mai mare producător de energie electrică și termică din România, un obstacol ce ar putea fi depășit prin cumpărarea de către PMB a terenului de la ELCEN, variantă luată în calcul de PMB. Asta dacă Primăria Generală ar avea și cu ce finanța achiziția, deoarece datoriile sale față de ELCEN sunt deja de ordinul miliardelor de lei.

IncineratorProcedura de evaluare a impactului asupra mediului, care durează cel puțin șase luni, poate fi demarată doar în momentul când este asigurată locația și când există informațiile tehnice rezultate în urma elaborării studiului de fezabilitate, studiu care și acesta durează, indiferent de viteza cu care e dispus să presteze consultantul extern.

Cât despre un ADI București - Ilfov, este greu de înființat, fiindcă astfel primarii de sectoare ar rămâne fără nicio atribuție în gestionarea deșeurilor. Conform actului constitutiv al ADI propus de PMB, adunarea generală a Asociației va decide strategia de dezvoltare, politica tarifară și contractele de delegare a serviciilor de salubrizare, va aproba rezilierea unilaterală a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de salubrizare, va organiza noi proceduri de delegare a serviciului, va aproba trecerea la un sistem de tarifare unic, modul de formare, ajustare și modificare a prețurilor și tarifelor, va atribui contracte de delegare, va monitoriza îndeplinirea de către operatori a obligațiilor ce le revin și așa mai departe...

La toate acestea se adaugă posibilitatea ca între timp noua Comisie Europeană să schimbe regulamentele, eliminând din lista de finanțări instalațiile de incinerare și depozitele de deșeuri. Nu trebuie uitat nici faptul că începând cu anul 2021 România oricum nu va mai putea accesa fonduri europene prin politica de coeziune pentru gestionarea deșeurilor, așa că este greu de crezut că Bucureștiul va avea până la urmă un incinerator de deșeuri construit din fonduri europene.

Privind din afară subiectul incineratorului din București realizezi că România nu are nevoie de organizații ale societății civile care să o apere, care să se lupte ca în alte țări cu primăriile, cu Guvernul, cu Statul pentru oprirea construcției unei instalații mai mult sau mai puțin periculoase, nu are nevoie de manifestații de protest sau de campanii media. La noi totul se rezolvă în liniște, fără efort, fiindcă problemele la nivel național, ca și interesele aleșilor locali, sunt atât de multe și atât de divergente încât orice inițiativă de realizare în comun a unui obiectiv de mari dimensiuni este moartă din fașă, indiferent de banii pe care unii sunt dispuși să-i pună la dispoziția autorităților locale. 

Deşeuri



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare