Tóth László: „România este o ţară aflată pe contrasens în politica de reciclare a deşeurilor“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Tóth László: „România este o ţară aflată pe contrasens în politica de reciclare a deşeurilor“

16 November 2019 - 02:04 PM Reciclare & Recuperare

Anul care este pe cale să se încheie ar putea rămâne în istorie drept cel în care a început desființarea industriei de reciclare din România. Ordonanța nr. 74/2018 care a scos de pe piață colectorii de deșeuri și a dat autorităților publice locale puteri depline în ceea ce privește colectarea deșeurilor reciclabile a creat un adevărat haos în piața deșeurilor. Pentru a vedea care este situația în privința deșeurilor de carton și hârtie, am vorbit cu Tóth László, directorul general al societății Hamburger Recycling România SRL.
ecologic

ecologic: Vă rugăm să ne spuneți de când este prezentă societatea Hamburger Recycling pe piața reciclării din România.

Tóth László, directorul general al Hamburger Recycling România: Societatea Hamburger Recycling face parte din grupul austriac Prinzhorn Holding, o firmă fondată în anul 1853 care la ora actuală are 9.800 de angajați în 16 țări, o cifră de afaceri de 1,90 miliarde euro și este lider pe piața europeană în industria ambalajelor, hârtiei și a reciclării.

Suntem un grup integrat și ne ocupăm de producția de hârtie pentru ambalaje și de ambalaje din carton corugat. Suntem prezenți în România de 11 ani cu divizia de ambalaje care are două fabrici - una în Sfântu Gheorghe și cealaltă în București - și cu divizia de reciclare care are cinci puncte de lucru și aproximativ 170 de angajați. Numai în România avem un volum de marfă de 80-100 de mii tone pe an deșeuri din carton care trec prin aceste cinci puncte de lucru.

Deşeuri de hârtie

ecologic: Această cantitate se înregistrează în anii buni sau în anii mai puțin buni?

Tóth László, directorul general al Hamburger Recycling România: Această cantitate a fost una normală în anii anteriori. Acum asistăm însă la o scădere semnificativă a cantităților, la aproximativ 75 de mii tone până la sfârșitul anului.

ecologic: Care credeți că sunt cauzele acestei scăderi?

Tóth László, directorul general al Hamburger Recycling România: Cauzele sunt multiple. În momentul de față există o scădere generală în tot ceea ce înseamnă industria ambalajelor din carton. Toate diviziile raportează scăderi ale vânzărilor în întreaga Europă. În România observăm o scădere a comenzilor venite în special din zona de producție și o scădere a cantităților puse pe piață. În plus, în România au scăzut mult și cantitățile disponibile pentru reciclare, pe de o parte din cauza scăderii venite din producție și pe de altă parte din cauza situației foarte complexe atât în țară, cât și la nivel european. La nivel european cel mai mare efect l-a avut interdicția de a mai exporta deșeuri către Asia, iar această situație a dus la o supraofertare pe piață. La noi în țară situația s-a complicat din cauza schimbărilor majore în legislația de mediu, dar și ca urmare a unor schimbări pe piața de reciclabile. Dacă în Europa anul acesta este unul complicat, în România este și mai complicat.

Sortare

ecologic: Cum lucrați cu colectorii de deșeuri, cu societățile de salubrizare? Dar cu autoritățile locale?

Tóth László, directorul general al Hamburger Recycling România: În principiu noi vrem să colaborăm cu oricine dorește să lucreze legal cu noi. Calitatea materialelor este însă cel mai important criteriu fiindcă fabricile noastre au anumite cerințe de calitate, unde nu există nici un fel de compromis. Iar calitatea nu mai poate fi asigurată de pe piața din România și aceasta este cauza principală a scăderii cantităților de deșeuri care intră pe poarta fabricilor de reciclare.

Munca în depozitecologic: Care este cauza scăderii calității hârtiei și cartonului pe care le primiți spre reciclare?

Tóth László, directorul general al Hamburger Recycling România: Pe de o parte sunt în scădere cantitățile care provin din industrie și producție, iar pe de altă parte din cauza schimbărilor legislative deșeurile curate care ajungeau până acum la noi de la colectori au dispă- rut. Fiindcă acești colectori au fost eliminați de pe piața deșeurilor reciclabile printr-o simplă ordonanță de urgență: OUG nr. 74/2018. În prezent toate deșeurile reciclabile, categorie din care fac parte și cartonul și hârtia, sunt direcționate numai către salubrişti, numai ei au dreptul legal de a le colecta de la populație.

Dar societățile de salubrizare nu știu sau nu vor să știe ce înseamnă hârtia și cartonul pregătite pentru reciclare și amestecă deșeurile cu conținut de celuloză cu alte tipuri de deșeuri, iar marfa rezultată - cel puțin pentru noi - nu corespunde condițiilor de reciclare.

Colectorii erau motivați să ridice și să sorteze deșeurile în așa fel încât acestea să corespundă unor cerințe de calitate care nu s-au schimbat, fiindcă cerințele acestea există de foarte mulți ani. Ceea ce vedem în momentul de față este că salubriştii cu care noi am intrat în contact nu reușesc sau nu doresc să colecteze un carton de calitate acceptabilă pentru reciclare. Nici nu se poate face o comparație între calitatea deșeurilor pe care le primeam de la colectori și deșeurile pe care încearcă să ni le vândă salubriştii. Acum, conform Ordonanței de Urgență nr. 74/2018 colectorii nu își mai pot desfășura activitatea, nu pot avea relații contractuale cu noi.

Cea mai mare problemă este că în timp ce în Europa direcția este spre colectarea hârtiei și cartonului separat de toate celelalte fluxuri, la noi colectarea se face ori la grămadă, ori în cel mai bun caz pe două fluxuri: fracție umedă și fracție uscată.

În condițiile în care pe piața de ambalaje cererea pentru o calitate din ce în ce mai bună este în creștere, la noi cantitățile provenite din colectarea deșeului menajer nu prea mai există, fiindcă aceste deșeuri colectate în amestec nu pot îndeplini cerințele.

ecologic: Ați spus că înregistrați o scădere a cantităților de ambalaje pe care le primiți din industrie. Ce se întâmplă?

Tóth László, directorul general al Hamburger Recycling România: Da, am început să înregistrăm o scădere a acestor cantități, ceea ce confirmă faptul că producția în general și în special zona industriei auto a început să scadă. Nu știu care sunt cauzele acestei scăderi, dar noi vedem că, din păcate, cantitatea de ambalaje care ajunge la reciclare din această zonă este în scădere.

ecologic: Lucrați cu autoritățile locale?

Tóth László, directorul general al Hamburger Recycling România: Nu, pentru că nu avem ce să facem cu deșeurile de ambalaje sau cu deșeurile din hârtie și carton care cel puțin până în prezent ne-au fost oferite spre achiziție.

ecologic: De ce credeți că nu se face colectarea separată a hârtiei în România?

Tóth László, directorul general al Hamburger Recycling România: Pentru că din start sistemul nu a fost gândit corect. Cea mai mare problemă este că nu au fost luate în considerare cerințele reciclatorilor și s-a dorit rezolvarea pe genunchi a unei situații care între timp s-a schimbat foarte mult. În România a rămas un sistem învechit, colectarea se face pe două fracții sau chiar pe o singură fracție, în amestec, care este sortată ulterior. Dacă hârtia și cartonul au fost colectate amestecate cu alte deșeuri menajere nu se mai pot face minuni, iar cartonul contaminat cu alte deșeuri nu mai este acceptat la reciclare.

ecologic: Se spune că există zone în țară unde s-ar face colectare separată. Este adevărat?

Tóth László, directorul general al Hamburger Recycling România: Am fost contactați de mai multe stații de sortare și de mai mulți operatori de salubritate, însă singurele excepții au fost acolo unde operatorii de salubritate colectează separat deșeurile industriale. Dar, repet, tot ce provine acum din orice flux menajer nu este marfă reciclabilă pentru grupul nostru.

ecologic: Există exemple pozitive de salubrişti, de UAT-uri care sunt excepții de la regulă?

Tóth László, directorul general al Hamburger Recycling România: Nu există exemple pozitive sau cel puțin printre cei cu care suntem noi în contact. Este posibil să existe în țară, dar cu cei care ne-au contactat nu am reușit să facem niciun contract.

ecologic: Când a fost realizat Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, când au fost făcute celelalte planuri de către Ministerul Mediului, ați fost contactat de cineva?

Tóth László, directorul general al Hamburger Recycling România: Nu, noi nu am fost contactați de nimeni.

Prelucrarea baloţilor

ecologic: Dar la SMID-uri ați fost?

Tóth László, directorul general al Hamburger Recycling România: Am fost invitați, am avut întâlniri, dar răspunsul este același: calitatea care există în momentul de față la stațiile de sortare nu este interesantă pentru noi.

ecologic: Ce credeți că ar trebui făcut pentru rezolvarea acestei probleme?

Tóth László, directorul general al Hamburger Recycling România: Primul pas ar trebui să fie separarea fluxului de hârtie și carton de toate celelalte tipuri de deșeuri.

Am o experiență de peste 20 de ani în această activitate și în toți acești ani nu am văzut nicio schimbare semnificativă în bine în colectarea deșeurilor reciclabile. Nu spun că mersul lucrurilor a fost numai înapoi, dar nu a avut loc nici o schimbare semnificativă.

O soluție rapidă ar putea fi ridicarea interdicției firmelor de colectare de a prelua deșeuri de la populație, așa cum există în Germania, în Austria și în alte țări. Momentan legislația nu ne permite să achiziționăm sau să colectăm de la populație.

Avem foarte multe cazuri când persoane fizice ne sună și doresc să ne predea diverse cantități de maculatură, de hârtie sau de carton, dar noi nu avem voie să mergem să le colectăm fiindcă din punct de vedere legal numai salubristul poate face acest lucru, iar salubristul nu e interesat. Și este păcat, fiindcă cele mai mari cantități de hârtie și carton provin din fluxul menajer și ajung la gropile de gunoi.

ecologic: Cum apreciați actuala politică de gestionare a deșe-urilor reciclabile din România?

Tóth László, directorul general al Hamburger Recycling România: În momentul de față, România este pe contrasens față de ceea ce se întâmplă în Europa. Toate țările au început să facă pași prin care să contracareze situația generată de refuzul Chinei și al altor țări din Asia de a mai importa deșeuri, toți au început să facă pași pentru îmbunătățirea calității deșeurilor colectate și pentru sprijinirea colectorilor. Noi, România, mergem în direcția opusă. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare