Judeţul Covasna are singurul SMID perfect funcţional din România - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Judeţul Covasna are singurul SMID perfect funcţional din România

19 December 2019 - 12:38 PM Reciclare & Recuperare

La ora actuală Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor din județul Covasna este probabil singurul pe deplin funcțional din cele 32 de astfel de sisteme finanțate din fonduri europene. Pentru a afla cum au reușit cei de aici să facă ceea ce pare a fi imposibil la nivel național, am vorbit cu Ambrus József, președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară - Sistem Integrat de Management al Deșeurilor din județul Covasna.
 ecologic

ecologic: De cât timp este funcțional Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Covasna și care sunt problemele cu care vă confruntați în prezent?

Ambrus József, președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară - Sistem de Management Integrat al Deșeurilor din județul Covasna: SMID Covasna este funcțional de doi ani, mai exact din data de 9 octombrie 2017, când prima mașină a intrat pe poartă. În tot acest timp am îndeplinit aproape toate obiectivele impuse de prevederile europene și de legislația românească.

Ceea ce nu am reușit este devierea a 50% din deșeuri de la depozitare, care nu este posibilă deocamdată fără o stație de tratare mecano-biologică (MBT). Este o problemă ce ține de modul în care consultanții externi au conceput SMID-urile. Multă lume nu știe că aceste proiecte nu au fost realizate de consiliile județene, ci au fost făcute de Guvernul României cu un consultant extern. SMID Covasna nu a avut prevăzut în proiect un MBT, iar după părerea mea atingerea obiectivului de deviere de la depozitare este posibilă, dar nu fără tratare mecano-biologică. Noi am ajuns la peste 33% deviere de la depozitare numai din colectare, fără MBT, iar acest lucru înseamnă că aproximativ 20% este fracție reciclabilă și 10% fracție biodegradabilă.

ecologic: Veți avea până la urmă și o stație de tratare mecano-biologică?

Ambrus József, președintele ADI - SMID Covasna: Noi încercăm să introducem în planul județean de gestionare a deșeurilor și construirea unui MBT. Nu am reușit să facem până acum Planul Județean din cauza faptului că Planul Național de Gestionare a Deșeurilor a întârziat cu aproape 10 ani de zile.
Am fost în străinătate, am văzut ce înseamnă cu adevărat o stație mecano-biologică, știu că una bună, perfect funcțională, ne-ar costa cam 10 milioane de lei, dar eu nu vreau ca acești bani să ajungă în tarifele cetățeanului. Cred că investițiile trebuie făcute cu mare grijă, într-un mod echilibrat, astfel încât să fie sustenabile de către populație, fiindcă totuși vorbim de un serviciu public.

Există două variante. Prima, să realizăm această investiție prin POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare) și a doua să fie făcută cu banii Consiliului Județean. Din păcate, avem o problemă foarte mare, fiindcă de aproximativ o jumătate de an nu avem cu cine discuta.

176-17ecologic: De cât timp se face colectarea separată a deșeurilor în județul Covasna?

Ambrus József, președintele ADI - SMID Covasna: Anul acesta prin iunie-iulie citeam pe primele pagini ale ziarelor centrale despre anumite orașe unde a fost montată infrastructura pentru colectare selectivă. Acum v-ați trezit? Totuși vorbim despre o lege care este valabilă de peste 10 ani. În Sfântu Gheorghe deșeurile se colectează selectiv de peste 10 ani. Înainte ca sistemul să fie funcțional în mediul rural ponderea deșeurilor reciclabile era de 1,2%.
Odată cu intrarea în funcțiune a SMID-ului și cu introducerea colectării selective a deșeurilor în sistemul „door-to-door“ am crescut procentajul la peste 20% în mediul rural și la peste 30% în mediul urban. Noi nu mai suntem în faza în care trebuie să îi spunem cetățeanului să colecteze selectiv, am trecut de acest stadiu. Vedem care sunt acele comune unde mai trebuie să acționăm. Conștientizare am făcut și în românește și în ungurește, de dimineața până seara, am oferit pliante, am mediatizat prin ziare, prin emisiuni la radio. Salubristul a fost important în această campanie fiindcă a înțeles că dacă nu va merge din ușă în ușă nu va reuși niciodată să-i facă pe cetățeni să înțeleagă și să se implice.

ecologic: Pe câte fracții se face colectarea în județul dumneavoastră?

Ambrus József, președintele ADI - SMID Covasna: Nu este foarte complicat. În Sfântu Gheorghe în zona de case colectăm pe trei fracții: biodegradabil, reciclabil și deșeu menajer. Colectarea se face și în pubele, și în saci. În primul rând sacul transparent este foarte important mai ales acolo unde nu s-a făcut colectare selectivă în trecut și unde este clar că nimeni nu știe foarte bine cum trebuie realizată această colectare. Ca urmare, prin utilizarea sacului transparent avem un control asupra deșeului colectat, vedem ce se pune în sac și ce se pune în pubelă. Atunci când oamenii își vor schimba mentalitatea și atitudinea cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor, acești saci vor fi schimbați, deoarece chiar dacă par mai ieftini, nu este așa. În mediul rural ridicăm doar două fracții - deșeul reciclabil și cel menajer - iar în privința deșeului biodegradabil încercăm să facem compostarea individuală, la sursă.

n ceea ce privește compostarea individuală am discutat foarte mult cu cetățenii, care au înțeles și au început să se conformeze.

176-18

ecologic: Cum lucrați cu operatorii de salubritate și cum ați reușit creșterea cantităților de deșeuri reciclabile?

Ambrus József, președintele ADI - SMID Covasna: Suntem singurul SMID din cele 32 de proiecte depuse pe POS Mediu la care colectarea deșeurilor nu a fost licitată. Avem patru colectori care sunt toți ai UAT-urilor, nu este niciunul privat. Noi am scos la licitație doar CMID-ul (Centrul de Management Integrat al Deșeurilor), stația de transfer și închiderile de depozite. Probabil că noi avem cel mai ieftin CMID din România, construit pe POS Mediu.
Referitor la Sistemul de Management, rezultatele sunt următoarele: de la 1,2% în mediul rural am ajuns la peste 20% deșeu reciclabil într-o perioadă de doi ani. Această creștere a fost extrem de rapidă. În momentul în care am trecut de la colectarea pe insule (pubele stradale, n.r.) la colectarea „door-to-door“, imediat am sărit de 10%. Din ianuarie anul acesta a fost introdus tariful diferențiat și oamenii au înțeles că dacă nu depun separat vor plăti mai mult. Înainte de introducerea acestei taxe în zona de case din mediul rural și din cel urban aveam o rată de colectare a reciclabilelor de 55%, acum am sărit la 87-88%. Este adevărat că timp de trei luni am primit înjurături, mai ales din partea salubriştilor, dar noi am rezistat și în prezent suntem într-o poziție destul de bună.
Însă trebuie să recunoaștem că sistemul nostru nu este unul perfect, că odată cu creșterea cantităților de deșeuri reciclabile a scăzut puțin și calitatea lor. Noi facem în fiecare an patru determinări de compoziție a deșeurilor, și anume: primăvara, vara, toamna, iarna, separat zona rurală de munte, rurală de șes și zona de blocuri din Sfântu Gheorghe, iar astfel vedem foarte clar care este comportamentul oamenilor. Încă din primul an am observat că problema noastră nu erau deșeurile reciclabile, ci deşeurile biodegradabile, fiindcă acestea sunt cele mai multe.

ecologic: Cum lucrați cu Organizațiile de Implementare a Răspunderii Extinse a Producătorilor?

Ambrus József, președintele ADI - SMID Covasna: Foarte bine, mai ales acum când Organizațiile de Implementare a Răspunderii Extinse a Producătorilor (OIREP-urile) ne dau 40 de lei pe tonă, bani pe care îi primim până la ultimul leu. Noi lucrăm cu FEPRA și Financiar Recycling.
Aș vrea să precizez faptul că OIREP-urile nu numai că sunt foarte importante, sunt vitale pentru cel care a ajuns la o cantitate mare de reciclabil. În momentul în care ai ajuns la 20% reciclabil și ești o firmă de salubritate ca TEGA, care acoperă 75% din județ și încasează de la OIREP peste 200 de mii lei lunar, dacă nu primești acești bani, atunci tot sistemul se prăbușește. De aceea îmi este foarte teamă ca acest sistem să nu se deregleze.

176-19

ecologic: Cum ajung aceste contribuții ale OIREP-urilor la salubrişti? Prin primării?

Ambrus József, președintele ADI - SMID Covasna: La primării ajung banii OIREP-urilor doar acolo unde ADI-ul a avut un consultant prost și unde a implicat Primăria și Consiliul Județean în probleme în care aceste două entități nu au ce căuta. Consiliile județene și primăriile nu prea funcționează din punct de vedere economic, deci ele nu ar trebui implicate în acest circuit al banilor.

La noi, în Covasna, e simplu. Salubristul face dosarul, Asociația de Dezvoltare îl validează, îl trimite la OIREP, acesta îl verifică, apoi dacă dosarul este în regulă OIREP-ul virează banii către noi. Iar noi imediat trimitem banii acolo unde ei trebuie să ajungă, adică la salubrist, deoarece el se chinuie să colecteze deșeurile.

Un alt aspect important este faptul că la noi cetățenii plătesc prin tarif individual, iar salubristul este cel care face contracte cu cetățenii. Nu este simplu, dar este eficient. În alte județe este mai ușor: au adus deșeuri dintr-un UAT, au scos factură și primarul o plătește chiar dacă salubristul reușește sau nu să colecteze. Noi am preferat să nu încasăm o taxă, ci un tarif, ceea ce este puțin mai complicat pentru salubristul care se chinuie să strângă acești bani. Conform legii, el nu are voie să încaseze bani pentru colectarea deșeurilor reciclabile de ambalaj, iar eu, SMID, nu am voie să încasez bani de la populație, ci doar de la OIREP-uri.

176-20

ecologic: Credeți că este necesară o taxă de depozitare?

Ambrus József, președintele ADI - SMID Covasna: Da, taxa ar fi necesară, dar numai când infrastructura va fi 100% terminată, așa cum au făcut polonezii. Taxa aceasta nu este stabilită de Uniunea Europeană, ci de fiecare țară în parte. Polonezii au pus o taxă minimă până când toate sistemele de management al deșeurilor au fost funcționale și apoi au crescut taxa, dar numai pentru ceea ce nu s-a realizat din obiectivele legale. Este clar că de o taxă de depozitare este nevoie, dar depinde cum și de când se va aplica această taxă.

Noi plătim deja către Administrația Fondului pentru Mediu o taxă pentru neîndeplinirea obligației de deviere de la depozitare. Nu plătim mult, fiindcă noi suntem printre cei puțini care își fac treaba, dar plătim. Și aflăm din revista ecologic că mai mult de un sfert din țară nu plătește nimic deși nu deviază nimic și depozitează aproape tot ce colectează. Or acest lucru nu ni se pare corect. În prezent noi am notificat Ministerul Mediului, Administrația Fondului pentru Mediu, deputații și senatorii noștri asupra acestui subiect, care ni se pare a fi unul foarte important.

ecologic: Cum comentați prevederile Ordonanței de Urgență nr. 74/2018?

Ambrus József, președintele ADI - SMID Covasna: Dacă ne referim la Ordonanța de Urgență nr. 74, pot spune că ar avea o direcție bună, numai că mecanismele de funcționare a sistemului nu au fost destul de bine puse la punct. Conform OUG nr. 74/2018, OIREP-urile sunt obligate să lucreze numai cu noi, cu SMID-urile, dar noi nu putem acoperi necesarul OIREP-urilor. Aici cred că ar trebui găsit un echilibru. În ceea ce privește indicatorii de performanță suntem perfect de acord că trebuie să facem reciclare fiindcă nu mai suntem ca acum 30 de ani când în Occident totul era valorificat energetic. Dar pe de altă parte trebuie să fim realiști și să acceptăm că „refuzul de la sortare“ se pretează foarte bine pentru valorificare energetică. Or nu e normal să nu ni se permită mai mult de 5% sau chiar zero valorificare energetică. Una dintre cele mai grele probleme este să valorifici prin sortare 75% din deșeurile colectate separat fără valorificare energetică.

176-21Avem obligația ca anul acesta 40% din deșeuri să fie colectate selectiv, la anul 50% și peste doi ani 60%. Din acestea la stația de sortare trebuie să se scoată 75% materiale reciclabile, ceea ce este imposibil, nu numai la noi, ci oriunde în altă parte.

În Europa este jale de când industria de reciclare a căzut din cauza pieței din China. Irlanda a ajuns să depună 95% din tot ceea ce este colectat selectiv la nivel național.

Reciclatorii nu vor să mai ia materiale de la salubrişti, mai bine iau de la hypermarketuri unde calitatea este mai bună. Nimeni din Europa la ora actuală, de când China a interzis importurile de deșeuri, nu are cum să valorifice 75% fără valorificare energetică.

Noi, SMID Covasna, am fost până acum la limită fiindcă ne-am încadrat între 70-75%, dar alții nu reușesc decât maximum 20%. Și ce facem atunci? Mergem să negociem la Uniunea Europeană în poziția ghiocelului fără să recunoaştem că avem niște limite ce țin nu numai de mentalitate, ci și de nivelul de trai, de suportabilitatea unor costuri?

Vrem să introducem sistemul „Plătești pentru cât arunci“, care nu funcționează nici măcar în Occident. Când vrei să introduci un asemenea sistem trebuie să te gândești și la costurile care ajung la cetățean. Acolo unde salariul mediu este 2.500 - 3.000 de euro poți să faci unele lucruri, iar unde este 300 de euro ca la noi, nu poți să faci exact aceleași lucruri, dar nici nu poți să stai pe loc. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare