Doar 3 kilograme DEEE/persoană ajung în sistemul formal de colectare - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Doar 3 kilograme DEEE/persoană ajung în sistemul formal de colectare

20 December 2019 - 12:16 PM Reciclare & Recuperare

176-42_lrPe 29 octombrie 2019, la sediul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București a avut loc lansarea studiului „Cuantificarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice generate în România, situație comparativă 2019 vs. 2015“, realizat de compania britanică Sofies cu sprijinul Institutului Național de Cercetări Economice, la solicitarea ECOTIC.

Lansat la cinci ani după realizarea primului raport de acest fel, studiul face radiografia pieței deșeurilor de echipamente electrice și electronice din România, dar și a obiceiurilor românilor în ceea ce privește colectarea. Astfel, deși în 2019 în România o persoană deține în medie 91 kilograme de echipamente electrice și electronice (EEE), în creștere cu 20 de kilograme față de 2015, doar 8,3 kg/persoană din acestea sunt scoase din casă ca deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE). Restul de 7,2 kg sunt păstrate, chiar dacă nu sunt folosite sau funcționale.

176-43

Din cantitatea de deșeuri generată per locuitor, doar 3 kg DEEE/ persoană, echivalentul a 36%, sunt debarasate într-un mod corespunzător (raportat la o țintă națională de 5,4 kg/persoană): la magazine în urma achizițiilor produselor noi, la punctele de colectare municipale și prin diverse campanii sau puncte de colectare realizate de organizațiile producătorilor. Faptul lasă loc unei debarasări incorecte de 2,1 kg DEEE/persoană la ghenele de gunoi, predate colectorilor stradali de fier vechi sau aruncate la întâmplare. Principalele cauze ale acestor obiceiuri negative sunt gradul redus de conștientizare a populației în ceea ce privește modalitatea corectă de debarasare a DEEE-urilor și lipsa soluțiilor corespunzătoare de colectare la nivel local.

Un alt aspect reliefat de studiu este creșterea tendinţei de donare sau vânzare la mâna a doua a aparatelor încă funcționale (34%, echivalentul a 2,8 kg/ locuitor), fapt care prelungește astfel durata de viață a echipamentelor.

176-44

Aceste date, coroborate cu discrepanța existentă între datele furnizate de aplicația e-Tool a Comisiei Europene și cele furnizate de Registrul Național, ridică mari semne de întrebare în ceea ce privește posibilitatea atingerii țintei în 2021, când obiectivul va fi majorat de la 45% (aplicat la media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani) la 65%. Datele din e-Tool par a fi mai mari cu între 14% și 61% față de cifrele din Registrul Național de la ANPM pentru anii 2006-2018. Astfel, datele din e-Tool au dus la o țintă potențială de 6,9 kg/persoană (45% POM) pentru anul 2018, cu o cantitate de DEEE generate de 11,9 kg/persoană, în timp ce datele din Registrul Național indică o țintă de 4,6 kg/persoană și o cantitate de DEEE-uri generate de 7,8 kg/persoană (Figura A, pag. 30).

Pentru ținta bazată pe POM, principalele probleme sunt legate de dinamica pieței românești aflată în expansiune pentru multe categorii de produse, dar care a evidențiat că în pofida vânzărilor, o cotă mare o au produsele cu ciclul de viață extins.
Pentru ținta bazată pe DEEE generate, problema principală rămâne identificarea corectă a deșeurilor disponibile pentru colectare: studiul privind obiceiurile consumatorilor a relevat că o parte semnificativă din deșeurile generate nu este direct accesibilă pentru colectare și reciclare:
• Ponderea deșeurilor care merg la reutilizare directă (de la persoană la persoană) sau pregătire pentru reutilizare (prin recondiționare sau ateliere de reparații) este mult mai mare decât se anticipa și implicit reduce capacitatea de atingere a țintei. Totodată, echipamentele care sunt donate ori vândute către rude, prieteni sau terți nu sunt excluse din definiția deșeurilor de echipamente electrice și electronice, deși nu sunt disponibile pentru colectare;
• Chiar și atunci când consumatorii declară că predau DEEE la punctele de colectare sau la magazine, deșeurile nu ajung întotdeauna la OTR-uri deoarece sunt deseori vândute ori predate la comercianții de fier vechi sau sunt vandalizate;
• La acestea se adaugă o pondere relevantă de deșeuri (până la 25%) care sunt debarasate necorespunzător din cauza unor obiceiuri negative ale populației.

176-45În același timp sunt necesare îmbunătățiri la nivel național:
• Reducerea ponderii DEEE care ajung pe traseele cauzate de „obiceiurile negative“ (colectori de fier vechi, ghene de gunoi etc.) și care nu sunt tratate corespunzător de reciclatorii calificați. Acestea nu doar cresc imposibilitatea atingerii țintei, ci și poluează mediul înconjurător și afectează sănătatea populației;
• Dezvoltarea infrastructurii de colectare pusă la dispoziția populației și a campaniilor de conștientizare adresate consumatorilor sunt esențiale pentru creșterea capacităților de colectare ale organizațiilor de transfer de responsabilitate.

Adoptarea unei ținte de 85% din deșeurile de echipamente electrice și electronice generate este aparent mai plauzibilă în contextul dat, cu condiția de a scoate din calcul echipamentele reutilizate, care oricum nu sunt disponibile pentru colectare. De asemenea, este nevoie ca datele care intră în algoritmul de calcul al DEEE generate să fie revizuite în acord cu datele reale din piață.

Pentru mai multe detalii și date relevante, studiul ECOTIC este disponibil online pe www.ecotic.ro/studii-ecotic. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare