Costel Alexe: „Trebuie să recredibilizăm instituţiile statului român“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Costel Alexe: „Trebuie să recredibilizăm instituţiile statului român“

09 February 2020 - 02:47 PM Reciclare & Recuperare

România are multe probleme în domeniul deșeurilor municipale. De la procedurile de infringement pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene le-a declanșat împotriva țării noastre, la nepăsarea unor autorități locale care nu se implică în implementarea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor și până la situații mai grave, cum ar fi gestionarea de către unele firme a deșeurilor periculoase într-un mod care pune în pericol sănătatea cetățenilor - despre toate acestea dar și despre planurile pe care le are, am vorbit cu ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe.
ecologic

ecologic: Domnule ministru, vă rugăm să ne spuneți care sunt procedurile de infringement pe care le riscă România în domeniul deșeurilor.

Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: În primul rând vreau să vă spun că unele proceduri de infringement deschise împotriva României au o vechime de peste 10 ani. Constatăm că în foarte multe cazuri atât autoritățile publice locale, cât și cele centrale au tratat siguranța populației și protecția mediului la capitolul „diverse“, ignorând de foarte multe ori caracterul urgent al implementării unor soluții. Din păcate, avem deja destul de multe proceduri declanșate, printre care se află și Procedura pre-contencioasă ca urmare a hotărârii CJUE din 18.10.2018 privind cele 68 de depozite de deșeuri neconforme care au făcut obiectul cauzei contencioase.

Din cele 68 au fost închise 20 și au mai rămas 48. Din acestea avem 12 depozite de deșeuri municipale din care zece au obținut finanțare pentru închidere din fondurile AFM. Dintre acestea opt sunt contractate, iar două vor fi contractate după aprobarea bugetului. Pentru cele două rămase, Brașov și Huși - care trebuie să își reglementeze situația juridică a terenului - vom deschide un nou apel de finanțare.

La depozitele municipale se adaugă 24 depozite de deșeuri industriale periculoase, cu precădere din industria petrolieră și chimică, în curs de închidere și 12 depozite de deșeuri industriale nepericuloase din industria extractivă și metalurgică cum sunt halda de fosfogisps de la Sofert Bacău și depozitul de zgură de la Sometra, aflate în curs de închidere.

178-20

Trebuie spus că cele 36 de depozite de deșeuri industriale aparțin sectorului privat și majoritatea proprietarilor se află în insolvență sau faliment. Prin modificarea recentă a Legii insolvenței în sensul posibilității de expropriere pentru utilitate publică în cazul unor decizii ale instanțelor europene, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) poate declanșa exproprierea pentru situații de utilitate publică în cazul firmelor aflate în faliment. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a discutat cu Ministerul Fondurilor Europene și în urma negocierilor, în cadrul Programului Operațional de Infrastructură Mare am găsit 100 milioane de euro pentru AFM în vederea acoperirii costurilor exproprierilor. Pentru cele în insolvență Consiliul Concurenței și MFE au în vedere aplicarea principiului „Poluatorul plătește“, deoarece reglementările privitoare la acordarea ajutorului de stat sunt foarte stricte.

În plus, mai avem o procedură de pre-infringement EU Pilot EUP (2016) 9026 pentru depozite posibil neconforme în București - depozitele Rudeni-Chiajna/Glina/Vidra - care deși sunt depozite conforme, se află sub investigare pentru clarificarea a numeroase sesizări referitoare la posibile neconformități de administrare, legate cu precădere de mirosurile emanate din aceste depozite. Cu toate că suspiciunile se află în investigare și nu sunt dovedite încă, acest caz pune într-o lumină extrem de nefavorabilă administrația Bucureștiului, care nu se preocupă deocamdată deloc de programe de reducere a deșeurilor, de compostare a biodeșeurilor, iar în ceea ce privește reciclarea a ajuns la performanțe extrem de modeste.

178-21ecologic: De ce credeți că s-a ajuns în această situație și ce poate face ministerul acum pentru evitarea penalităților și pentru redresarea situației?

Costel Alexe: Închiderea depozitelor de deșeuri istorice neconforme este o problemă cronică a autorităților publice locale, pe care au moștenit-o. Situația însă nu poate fi lăsată în stadiul actual, este răspunderea autorităților locale de a asigura cetățenilor un mediu sănătos de viață. Unele dintre aceste lucrări au fost deja finanțate prin Fondul pentru Mediu, în timp ce altele trebuie să mai treacă printr-o etapă preliminară de clarificare a regimului proprietății pentru a putea fi finanțate.

ecologic: Referitor la Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor, care este situația actuală? Câte din SMID-uri sunt funcționale?

Costel Alexe: Pot să vă spun că la ora actuală avem 15 SMID-uri funcționale în județele: Arad, Argeș, Bihor, Bistrița, Călărași, Covasna, Giurgiu, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiș şi Vaslui. Alte 17 SMID-uri se află în diverse faze de contractare și delegare de servicii. În plus, SMID-urile din Brașov și Galați sunt în faze avansate de depunere a cererilor de finanțare.

ecologic: Garda Națională de Mediu a desfășurat la sfârșitul anului trecut un control național referitor la stadiul îndeplinirii obligațiilor UAT-urilor de aplicare a principiului „Plătești pentru cât arunci“ și pentru implementarea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor municipale. Care au fost rezultatele verificărilor?

Costel Alexe: Controalele au vizat obligația Unităților Administrativ-Teritoriale (UAT) de a adapta contractele în concordanță cu prevederile OUG nr. 74/2018. Din totalul UAT-urilor controlate 2145 au încheiat contracte în conformitate cu OUG nr. 74/2018, iar 831 au contracte încheiate, dar care nu respectă prevederile ordonanței. Vom dialoga în permanență cu ADI-urile și cu UAT-urile pentru ca în cel mai scurt timp toată lumea să intre în legalitate și, bineînțeles, pentru a crește gradul de colectare separată și implicit de reciclare.

ecologic: Aveți un mesaj pe care l-ați adresa primarilor în acest sens?

Costel Alexe: În cadrul Comitetului Național pentru Deșeuri care a avut loc la mijlocul lunii ianuarie am avut o serie de discuții aplicate și cu termene clare referitoare la procedura de infringement pe care România o are azi pe gropile vechi de deșeuri la nivel național și totodată mi-am dorit să port un dialog constructiv și eficient cu Primăria Municipiului București și cele 6 primării de sectoare pentru a evita agravarea procedurii de pre-infringement în care se află România privind gropile de gunoi din București.

178-22În urma discuțiilor, am stabilit cu Primăria Municipiului București ca până la data de 27 ianuarie să ne fie transmise informațiile privind proiectul EU Pilot și cele referitoare la groapa de gunoi de la Chiajna pe care să le transmitem Comisiei Europene cu speranța că procedura de pre-infringement va fi închisă.
Mă bucur că autoritățile publice locale și Primăria Municipiului București sunt de acord cu noi că trebuie să găsim soluții astfel încât colectarea și reciclarea deșeurilor de la nivelul Capitalei să fie un proces cât se poate de eficient.

Astăzi trebuia să atingem la nivel național o țintă reciclare de 50%, dar din păcate suntem abia la 13,81% pe plan național și la doar 9% în București. Am stabilit cu primarii de sectoare și cu Primăria Municipiului București că ne vom mai întâlni pe acest subiect, iar autoritățile publice locale și-au luat angajamentul că vor propune soluții pentru această problemă.

Le-am transmis reprezentanților administrațiilor locale că doresc foarte mult să evităm deschiderea unor noi proceduri de infringement pe mediu și că obiectivul nostru comun trebuie să fie identificarea soluțiilor pentru închiderea monitorizării și procedurilor de infringement deja începute împotriva României.

Am convenit de asemenea să venim în sprijinul autorităților locale din România și vom demara la nivel de minister o amplă campanie de informare și conștientizare a cetățenilor privind colectarea selectivă a deșeurilor, în așa fel încât să creștem cât mai mult rata de reciclare.

ecologic: Care este situația depozitelor de deșeuri din zona Capitalei - Vidra, Glina, Iridex?

Costel Alexe: Vreau să vă asigur că situația depozitelor de deșeuri din apropierea Bucureștiului este monitorizată cu mare atenție, mai ales pentru că sunt mii de oameni care de-a lungul anilor au trimis sesizări și petiții la minister atrăgând atenția că sunt probleme, în special în ceea ce privește mirosul. Evident, am acordat o atenție sporită acestei probleme și am cerut prezentarea unei situații privind aceste depozite de deșeuri din zona Capitalei.

Cele două depozite de deșeuri municipale (Vidra și Rudeni-Chiajna) au autorizații integrate de mediu valabile. Pentru Rudeni-Chiajna autorizația a fost emisă de Agenția de Protecția Mediului (APM) București în februarie 2018, iar pentru Vidra autorizația a fost emisă de APM Ilfov în decembrie 2018.

Pentru că știu că cititorii dumneavoastră sunt deja specializați în domeniul protecției mediului sau chiar își desfășoară activitatea în această zonă, o să vă dau și câteva cifre care să prezinte situația privind gradul de umplere a depozitelor la sfârșitul anului 2019.

Depozitul Glina operat de ECOREC SA nu are încă autorizație de mediu. În prezent are o capacitate disponibilă de circa 65%, iar termenul estimat de închidere este anul 2045, deci are o capacitate de operare pe aproximativ 20 de ani. Dar aceasta numai dacă operatorul va primi autorizația integrată de mediu.

Vidra, depozitul operat de ECOSUD SA, avea un grad de umplere de circa 55%, dar termenul estimat de închidere este neprecizat. Adică dacă nu obține autorizația integrată de mediu, epuizarea capacității este preconizată pentru sfârșitul anului 2020. Dacă obține autorizația integrată de mediu pentru cele două celule suplimentare, durata de viață se va extinde la aproximativ 10 ani.

Depozitul Rudeni-Chiajna operat de Iridex Group Import Export SRL avea un grad de umplere de 88,7%. Termenul estimat de închidere este 2023, iar epuizarea capacității este preconizată pentru sfârșitul anului 2020.

Un aspect important este faptul că ambele contracte de delegare, pentru Chiajna și Vidra, expiră anul acesta, iar Primăria Municipiului București va trebui să vină cu soluții la această situație care poate deveni una de criză. Eu cred că este foarte important ca PMB să continue dialogul început cu Consiliul Județean Ilfov pentru găsirea unei soluții comune, integrate pentru zona București-Ilfov.

ecologic: Vă rugăm să ne spuneți dacă vor fi aduse modificări la OUG nr. 74/2018 și care vor fi acestea.

Costel Alexe: Avem în vedere câteva modificări legislative pentru a clarifica anumite aspecte care au reieșit din cele șase luni de aplicare a OUG nr. 74. De exemplu, vom introduce și obligația pentru UAT-uri și, după caz, ADI-uri, de a încheia contracte cu toate OIREP-urile. Din practică am observat că simpla solicitare din partea OIREP-ului nu este suficientă. Acest exemplu vine în acord cu prevederile din Pachetul Economia Circulară care spune foarte clar că trebuie acoperit întreg teritoriul național cu costuri de gestionare.

De asemenea, pentru o mai bună implementare a OUG nr. 74 avem în vedere modificarea legii în sensul în care în termen de 30 de zile de la notificarea de OIREP a UAT-urilor sau, după caz, a ADI-urilor mandatate, dacă acestea refuză colaborarea, OIREP-urile să poată încheia contracte cu operatorii de salubrizare și/sau stațiile de sortare. Trebuie să înțelegem toți că obiectivul este să scoatem la lumină toate cantitățile de deșeuri reciclabile și să le contabilizăm.

Am înțeles nevoia producătorilor de a beneficia de deșeurile pentru care sunt responsabili și dorim să găsim o soluție legală pentru ca aceștia să poată colabora direct cu colectorii mobili, cei care funcționează legal și au fost înregistrați de UAT-uri, în special pentru deșeurile provenite din zona HoReCa. De asemenea, am luat în calcul posibilitatea ca OIREP-urile să poată acoperi costurile de raportare pentru achiziția de la populație, în limita indicatorului de generare din PNGD, cantitatea exactă urmând a fi stabilită curând.

Nu în ultimul rând, în discuțiile cu reprezentanții producătorilor am căzut de acord ca grila de punctaj a activităților acestor organizații să fie reevaluată pe criterii obiective.

178-23

ecologic: Cum apreciați activitatea OIREP-urilor?

Costel Alexe: E dificil de apreciat la acest moment, având în vedere că s-a ratat startul în 2019 cu implementarea OUG nr. 74. Așteptăm totuși implicarea lor mai activă pentru îndeplinirea obligațiilor ce le revin conform răspunderii extinse a producătorilor. Atât a OIREP-urilor, cât și a UAT-urilor. Pentru București de exemplu, activitățile celor doi actori menționați plus serviciile de salubrizare au dus la o rată de 9% reciclare. Ceea ce este departe de obiectivul de 50% asumat în fața Comisiei Europene. Pe de altă parte, controlul fiscal pe care îl va desfășura AFM pentru anul 2019 ne va arăta o situație mai exactă.

Numele operatorului economic, codul de identificare fiscală, adresa punctului de lucru autorizat, inclusiv codul fiscal al punctului de lucru, tipurile de deșeuri și cantitățile pe care le poate procesa, ce operațiuni de reciclare desfășoară, o scurtă descriere a produselor obținute prin reciclare, data autorizării sunt date esențiale pentru buna desfășurare a activității economice și evitarea încălcării legii.

ecologic: Cum apreciați activitatea celor care gestionează deșeuri periculoase?

Costel Alexe: Am declarat-o public în nenumărate rânduri și vreau să fie cât se poate de clar: în mandatul meu de ministru nu voi tolera ca viața și sănătatea oamenilor să fie puse în pericol.

În ceea ce privește acest domeniu al deșeurilor periculoase, din câte știți, avem și un caz concret. De la preluarea mandatului de ministru zeci de locuitori din zonă mi-au semnalat situația extrem de gravă de la Brazi și totodată mass-media a relatat amplu situația surprinsă aici în mai multe rânduri. Nu ne jucăm cu viața oamenilor, mai ales că statistica poluării și a afecțiunilor respiratorii este la cote alarmante.

Vreau sa menționez pe de altă parte că dacă ne referim la deșeurile medicale, acestea sunt gestionate de Ministerul Sănătății. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin agențiile de mediu doar autorizează instalațiile în care sunt incinerate aceste deșeuri. În decembrie am dispus două controale, unul pe fond, condus de Garda Națională de Mediu, Garda de Mediu Prahova și Garda de Mediu București la operatorul economic pentru a verifica sesizările și totodată am trimis corpul de control al ministrului pentru a verifica dacă în ultimii ani instituțiile din subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și-au făcut treaba cu profesionalism și și-au îndeplinit sarcinile prevăzute prin lege, de verificare și sancționare a oricăror abateri.

Am vrut să am imaginea de ansamblu și înainte de a ieși public să am toate datele necesare și să acționez în interesul locuitorilor din zonă, fapt pentru care aș vrea să precizez câteva aspecte.

În primul rând, operatorul economic a fost în mod repetat vizat în ultimii ani de controale de rutină, iar în urma acestora, dar și a sesizărilor au fost dispuse sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea prevederilor actului de reglementare, nerealizarea măsurilor impuse și a conformării instalației, precum și a nerespectării regimului deșeurilor.

Deși operatorul avea obligația ca până la incinerare să depoziteze deșeurile medicale în camera frigorifică, ele erau depozitate pe o platformă sub cerul liber alături de celelalte deșeuri. Deși avea și obligația de a depozita pe o platformă betonată de 480 mp, deșeurile erau depozitate neconform, pe o suprafață neamenajată de 10 ori mai mare, de aproximativ 5.000 mp, inclusiv pe sol.

Din raportul din decembrie al celor de la Garda Națională de Mediu reiese că o serie de măsuri urgente i-au fost trasate cu termen de implementare până pe 15 februarie 2020, iar în caz de neîndeplinire propunerea este de suspendare a activității.

Totodată, în urma raportului Corpului de Control al Ministrului am decis să trimit dosarul către organele de cercetare penală, în opinia noastră fiind identificate o serie de abateri foarte grave, iar acum așteptăm să vedem cum evoluează dosarul.

Probabil că aveți și dumneavoastră cunoștință că după controlul inopinat efectuat de mine și de colegii mei la fața locului, situația a evoluat. Le transmisesem atât inspectorilor care conduc verificările de la incineratorul de la Brazi, cât și administratorului platformei de deșeuri municipale din Prahova că nu mă joc cu viața oamenilor și că nu mă abat de la litera legii în materie de siguranța populației și de protecția mediului.

Prin monitorizare atentă și intervenția promptă a autorităților de control am reușit să blocăm descărcarea a două camioane pline cu deșeuri potențial periculoase într-un depozit ecologic de deșeuri municipale din județul Prahova. Este inacceptabil ca deșeuri potențial periculoase care trebuie incinerate conform prevederilor legale să ajungă pe gropi municipale de deșeuri.

Subliniez: suntem în slujba oamenilor și interesul public trebuie să primeze în exercitarea funcției de demnitate publică, indiferent de palierul la care ne aflăm - ministru, director de agenție județeană, inspector de avizare sau de control. Trebuie să acționăm cu bună-credință și prin activitatea noastră să recredibilizăm instituțiile statului român și să fim permanent un partener real al cetățeanului. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare