Bucureștiul intră încet dar sigur în zodia gunoaielor - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Bucureștiul intră încet dar sigur în zodia gunoaielor

10 February 2020 - 12:44 PM Reciclare & Recuperare

178-24_lrUn oraș mizerabil, Bucureștiul este în prezent imaginea perfectă a corupției instituționalizate din ultimii 20 de ani. Salubrizarea se face ca acum 100 de ani, gunoaiele sunt strânse la grămadă și duse la gropile de gunoi, colectarea selectivă este doar la nivel de intenție, iar incinerarea deșeurilor este singura soluție pe care autoritățile o agreează.
Matei Dumitru

Din când în când subiectul deșeurilor municipale intră în dezbaterea autorităților de mediu și a primăriilor. În data de 15 ianuarie 2020 la Ministerul Mediului s-a întrunit Comitetul Național pentru Deșeuri, o structură care a fost înființată pe 5 septembrie 2018 pentru evitarea suspendării plăților aferente sectorului deșeuri din POIM, sume de aproximativ 375 milioane de euro.

Înainte de începerea lucrărilor primului Comitet Național pentru Deșeuri din acest an, ministrul Mediului, Costel Alexe, a declarat că „tema principală este procedura de infringement pe care o are România pentru închiderea depozitelor vechi de deșeuri, dar și pericolul de a intra cu gropile de gunoi din București în procedură de infringement“.

„La nivelul Capitalei se produce o cantitate foarte mare de deșeuri și în viitorul nu foarte îndepărtat vom avea cu adevărat o problemă. În prezent avem trei deponee: la Glina, la Chiajna și la Vidra. Depozitul de la Glina este deocamdată închis pentru că operatorul nu are încă autorizație de mediu valabilă. Depozitul de la Chiajna se apropie de 90% din capacitatea de depozitare, iar cel de la Vidra se află în procedură de reautorizare pentru că acolo operatorul a solicitat extinderea capacității de depo-zitare“, a spus Alexe în fața jurnaliștilor î-nainte de intrarea în ședință cu primarul general al Capitalei și primarii de sectoare.

178-25

România avea obligația de a închide 68 de depozite neconforme, respectiv 28 depozite de deșeuri municipale, 26 depozite de deșeuri industriale periculoase și 14 depozite de deșeuri industriale nepericuloase.

Din totalul de 68 de depozite, România a închis 20, iar dintre acestea 16 erau de deșeuri municipale, două pentru deșeuri periculoase și două pentru deșeuri industriale nepericuloase. Au mai rămas de închis 48, din care 12 de deșeuri municipale, 24 pentru deșeuri industriale periculoase și 12 pentru deșeuri nepericuloase.

Depozitele, în atenția Comisiei Europene

Pentru București nu se poate vorbi deocamdată de o procedură de infringement. Există însă o procedură de preinfringement - EU Pilot EUP (2016) 9026 - pentru depozite posibil neconforme în București, respectiv pentru depozitele Rudeni-Chiajna, Glina și Vidra care deși sunt depozite conforme, se află sub investigare pentru clarificarea unor sesizări venite din partea cetățenilor din zonă și a unor ONG-uri de mediu referitoare la mirosurile de acolo.

Cert este că reprezentanții Comisiei Europene, împreună cu cei câțiva consultanți externi care fac de fapt politica deșeurilor în România, susțin acerb închiderea depozitelor de deșeuri și punerea în funcțiune în zona Bucureștiului a unei mari instalații de incinerare a deșeurilor municipale.

178-26De aceea o anchetă declanșată de Comisia Europeană pentru trei depozite conforme din București, în situația în care România are nu mai puțin de 48 de depozite neconforme, ridică unele semne de întrebare cu privire la amploarea intereselor care gravitează în jurul incineratorului de 200 milioane euro.

În ceea ce privește deponeele din București și din județul Ilfov, Comisia Europeană a trimis autorităților române în data de 29 noiembrie 2016 mai multe întrebări care fac parte dintr-un dosar pilot, nr. 2016/9026, cerând informații cu privire la aplicarea Directivei privind depozitarea deșeurilor 1999/31 și a Directivei 2008/98 în ceea ce privește depozitele Rudeni, Vidra și Glina.

Acest dosar este unul premergător procedurii de infringement, prin care Comisia cere informații și clarificări. Ministerul Mediului a transmis datele cerute, iar Comisia a revenit cu solicitări de informații în iulie și în noiembrie 2017. În iulie 2019 Comisia a cerut detalii privind închiderea depozitului Rudeni-Chiajna, confirmări ale faptului că nu există depășiri ale emisiilor de hidrogen sulfurat și a cerut precizări referitoare la alternativele de depozitare care se au în vedere în cazul în care se epuizează capacitatea de depozitare a deponeului.

La sfârșitul lunii decembrie 2019 CE a transmis o scrisoare pe adresa Primăriei Municipiului București (PMB) prin care solicita informații privind cele trei depozite: prezentarea situației contractelor pentru depozitarea deșeurilor, precizări despre gestionarea gazelor rezultate, epurarea levigatului și calitatea aerului în perimetrul fiecărui depozit, calendarul închiderii fiecărui depozit și data finală a închiderii, existența unui proiect de închidere și măsurile avute în vedere de PMB pentru gestionarea deșeurilor după expirarea celor două contracte cu Iridex și Eco Sud. Data limită pentru trimiterea răspunsurilor a fost 27 ianuarie 2020.

Primăria Municipiului București are două contracte semnate în baza unor licitații care au avut loc acum 20 de ani și la care s-au făcut acte adiționale. Este vorba de cele pentru depozitele Chiajna și Eco Sud. Referitor la contractul de prestări servicii pe care PMB îl are cu societatea Iridex, Primăria - care nu este nici deținătorul terenului, nici administrator și nici proprietar al depozitului - a avut obligativitatea de a aduce anual 225.000 tone de deșeuri.

După scurgerea celor 20 de ani de funcționare a depozitului această obligativitate a dispărut, dar municipalitatea s-a obligat să asigure costurile monitorizării și cerințele impuse pe perioada post-închidere.

La depozitul Vidra administrat de Eco Sud situația este oarecum asemănătoare. Primăria nu este nici proprietar, nici administrator și nici deținător al terenului. S-au încheiat cei 20 de ani de funcționare şi a fost prelungit cu un an contractul care prevede obligativitatea municipalității de a asigura 225.000 tone deșeuri și plata costurilor aferente monitorizării post-închidere.

Alternativa este una singură

Marea problemă pe care și Ministerul Mediului și Comisia Europeană o semnalează autorităților locale este lipsa alternativei la cele două depozite de deșeuri. În prezent depozitul Chiajna mai are o capacitate de depozitare de aproximativ 14%, iar la Eco Sud extinderea pe un teren privat a depozitului creează unele probleme de autorizare.

Există o singură alternativă viabilă la cele două depozite de deșeuri ale Bucureștiului: depozitul Glina, cel mai mare deponeu din România, care mai are o capacitate de depozitare de aproximativ 11 milioane tone și care deține și cea mai mare stație de sortare a deșeurilor municipale din țară. Glina ar putea asigura depozitarea gunoaielor din București pe o perioadă de aproape 20 de ani, fără a se lua în calcul cantitățile deviate de la depozitare prin selectarea deșeurilor în stația de sortare cu capacitatea de 70 tone pe oră.

Nimeni nu vrea să vorbească pe această temă. Depozitul Glina nu a fost nici măcar inclus în strategia de salubritate a Bucureștiului de acum 20 de ani și în prezent este de aproape un an în curs de autorizare la Agenția de Protecția Mediului Ilfov.

178-27

Un uriaș val de reclamații, minciuni și șantaje se abate de un an atât asupra societății Ecorec, cât și a Agenției de Protecția Mediului Ilfov. Articole de presă mincinoase, știri care de care mai false, amenințări, sesizări, contestații, toate au reușit să blocheze până acum autorizarea celui mai mare depozit de deșeuri din România.

Nici măcar acum, în al doisprezecelea ceas, autoritățile nu vor să introducă în strategia de salubritate a Bucureștiului depozitul Glina care este și singura alternativă la cele două mici depozite care ar putea fi închise în scurt timp.

În România interesele din zona deșeurilor sunt atât de mari încât infringementul, obligațiile europene sau viața cetățenilor nu sunt importante pentru niște oameni care nu vor decât să aibă acces direct la sumele imense de bani care gravitează în jurul gunoaielor bucureștenilor. De aceea nici nu se face colectare selectivă în București. Fiindcă orice cantitate deviată de la depozitare este o pierdere pentru sistemul păcătos care ne-a aruncat în coada listei țărilor europene în privința reciclării.

Construcția unei mari instalații de incinerare este deocamdată doar o utopie. Nimeni, nici un cetățean din București sau din Ilfov nu își dorește să aibă în apropierea casei o asemenea instalație, oricât de inofensivă ar fi ea. Primăria a și renunțat acum la găsirea unui amplasament în București, aruncând pisica peste gard în Ilfov. Unde nu se va construi nimic decât dacă în urma unui referendum cetățenii își vor manifesta majoritar dorința de a avea lângă casele lor un incinerator care să ardă deșeurile din București. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare