Dragoş Călugăru: „România ar trebui să-și schimbe modul de abordare a obiectivelor de colectare a DEEE“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Dragoş Călugăru: „România ar trebui să-și schimbe modul de abordare a obiectivelor de colectare a DEEE“

08 March 2020 - 02:51 PM Reciclare & Recuperare

Îndeplinirea de către țara noastră în anii viitori a obligațiilor de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) este aproape imposibilă în condițiile în care populația nu renunță ușor la aparatele vechi, iar ceea ce este înlocuit și funcționează încă este dat rudelor și prietenilor sau vândut second-hand online. Am vrut să aflăm ce se poate face pentru evitarea repercusiunilor neatingerii acestor obiective și am vorbit cu Dragoș Călugăru, directorul general al organizației ECOTIC.
 ecologic

ecologic: Din câte știm, ECOTIC este prima asociație de profil. Care credeți că sunt perspectivele în gestionarea deșeurilor electrice și electronice?

Dragoș Călugăru, directorul general ECOTIC: Într-adevăr, suntem prima asociație înființată în România; avem câteva luni înaintea celorlalți, dar deja au trecut mai mult de 10 ani de atunci. Noi am obținut prima licență în aprilie 2007 și împlinim acum 13 ani de activitate în sistemul național de gestiune a deșeurilor electrice și electronice.

Ne situăm destul de bine față de momentul când am pornit la drum. Putem să evidențiem faptul că la nivel național am fost permanent într-un trend crescător din punct de vedere al cantităților colectate și raportate. În același timp suntem însă departe de țintele impuse de Uniunea Europeană și vor veni vremuri și mai complicate. Dacă acum trebuie să atingem un obiectiv cantitativ de 45% raportat la ceea ce s-a pus pe piață în ultimii trei ani, din 2021 ținta crește la 65%.
Noi considerăm că obiectivul de 65% este imposibil de atins în România, așa cum s-a dovedit și în cazul altor state membre UE (Franța, Belgia, Italia, Spania, Marea Britanie) unde ținta nu a fost atinsă în 2019. Acest lucru a fost demonstrat și printr-un studiu realizat de o echipă de experți europeni pe care noi l-am prezentat în noiembrie 2019. De cel puțin opt ani România este o piață aflată în creștere la vânzarea de echipamente electrice și electronice noi. Cu toate acestea, piața de consum este nesaturată, mai ales la mașini de spălat vase, sisteme de aer condiționat, uscătoare de rufe, panouri fotovoltaice sau trotinetele electrice. Multe produse sunt departe de o zonă pe care noi o numim matură din punct de vedere economic, unde consumul este stabilizat pentru înlocuire. Iar în aceste condiții de creștere ținta de 65% este imposibil de atins.

179-2

De asemenea, mai avem un obicei specific românesc - l-am evidențiat prin studiul nostru - și anume că donăm sau dăm spre reutilizare către rude și prieteni ceea ce înlocuim, ori le vindem pe OLX sau pe alte site-uri similare. Iar acest procentaj este destul de mare: calculat în kilograme, 32% din ceea ce scoatem din casă în urma unei înlocuiri sunt aparate funcționale și reutilizabile. Dacă aceste echipamente se reutilizează suntem puși în imposibilitatea de a strânge 65%, fiindcă nu există efectiv aceste cantități de deșeuri. Ceea ce încercăm noi să argumentăm autorităților este că Directiva ne dă posibilitatea să alegem ca stat între a ne atinge obiectivul de a recicla 65% din deșeurile electronice puse pe piață sau de a colecta 85% din DEEE-urile generate.

Într-o piață matură cifrele sunt aproximativ asemănătoare, dar pe piața românească abordarea față de deșeurile generate este cât de cât realizabilă. Se pot realiza studii - așa cum am făcut și noi- în care să se prezinte nivelul real de generare, dar există și o metodologie pusă la dispoziție de Comisia Europeană prin care îți calculezi DEEE-urile generate pe baza unor date preîncărcate. Din punctul nostru de vedere datele care se referă la România sunt puțin exagerate. Comisia Europeană ne-a transmis că a utilizat date despre echipamentele electrice și electronice (EEE) puse pe piață din statistica de comerț internațional, însă noi avem convingerea că organizațiile de transfer de responsabilitate pot finanța o cercetare solidă efectuată de Academia Română și astfel să obținem date mult mai apropiate de realitate. Dacă luăm în calcul cantitatea pusă pe piață din care trebuie să colectăm 65% ajungem la concluzia că România trebuie să recicleze anul viitor 140-150 mii tone deșeuri electrice și electronice. Adică dublu față de ceea ce am realizat anul trecut când s-au colectat cu mari eforturi doar 70-75 mii tone. Diferența este mare. Dacă aplicăm însă formula în care luăm în calcul cantitatea de deșeuri generate noi credem că ne putem apropia - e adevărat, cu mari eforturi - de ținta estimată la 110.000 tone.

ecologic: Ce credeți că ar trebui să facă autoritățile în această situație?

Dragoș Călugăru: Este necesar ca autoritățile de mediu să meargă la Comisia Europeană cu argumente clare și să explice că pentru România obiectivul de 85% este mai aproape de realitate.

Noi, ECOTIC, dorim să ajutăm autoritățile în susținerea acestor argumente, inclusiv prin studiul nostru, pe care îl punem la dispoziție și autorităților din România și celor europene. Comisia Europeană chiar ne permite înlocuirea datelor de EEE puse pe piață în baza unui studiu realizat de partea română. Noi credem că Academia Română are cercetători care pot să analizeze piața de consum și datele de import, de achiziție intracomunitară și de producție internă din România ultimilor 20 ani și poate realiza un studiu de acest fel.

Sunt și alte țări care tind să adopte varianta de 85% în locul celei de 65% deoarece înregistrează situații similare. Să vă dau un exemplu: piața a crescut foarte mult pe anumite segmente de produse noi, cum sunt panourile fotovoltaice. Dacă ar exista un OTR doar pentru panouri solare, echipamente care au o medie de viață de 20 de ani, i-ar fi imposibil să recicleze 65% din ceea ce s-a pus pe piață în ultimii trei ani. Dar mai sunt și alte exemple în care ținta de 65% este nerealistă, iar cea de 85% este mult mai aproape de realitate.

ecologic: Ce efecte ar avea raportarea la cantitatea de deșeuri generate și nu la cantitatea de echipamente noi puse în vânzare?

Dragoș Călugăru: Adoptarea acestei metodologii ar situa țara noastră undeva pe la mijlocul clasamentului privind performanța de colectare a DEEE. Dar dacă plecăm la drum cu actuala metodă, știm deja că ne vom împotmoli și atunci cred că merită măcar să încercăm să mergem pe altă cale. De aceea considerăm că și noi, ECOTIC, trebuie să ajutăm cu argumente pentru schimbarea arhitecturii sistemului actual.

Pentru cetățeanul de rând „Programul Rabla“ a ajutat, iar retailul ajută considerabil prin ceea ce pune la dispoziție: campaniile de buy-back și recipientele pentru debarasarea de echipamente mici. Din păcate, în puține locuri există puncte de colectare înființate de municipalitate, unde cetățenii pot să ducă deșeurile electrice. Și sistemele de colectare mobile pentru deşeurile voluminoase, inclusiv cele electrice, sunt rarități în România. Noi sperăm ca lucrurile să evolueze în această direcție și autoritatea locală să înțeleagă până la urmă că este datoria ei să pună la dispoziție cetățenilor soluții pentru debarasarea deșeurilor de echipamente electrice, în condițiile în care acum aportul autorităţilor locale este mai mic de 5% din ceea ce se colectează la nivel național. În Cehia această pondere este de 90%: acolo există centre de colectare în fiecare municipalitate, iar comunitatea se implică.

179-3

În orice nouă arhitectură autoritățile locale trebuie să aibă un rol primordial. Noi considerăm că în acest domeniu de colectare a DEEE la nivel local primăriile ar trebui să interacționeze cu o entitate de tip „clearing house“, care să finanțeze operațiunile necesare, inclusiv înființarea punctelor de colectare municipale și campaniile de informare. Acest organism ar trebui să fie deținut de OTR-uri, iar în procesul decizional Ministerul Mediului ar trebui să aibă drept de veto.
De asemenea, controlul ar trebui întărit la toate nivelurile pentru a reduce considerabil activitățile ilicite. Ca să concluzionez: trebuie să ne așezăm la discuții cu toți cei implicați și bine intenționați din acest domeniu și să elaborăm un sistem național de gestionare integrată a DEEE (care să atingă 85% din DEEE generate) și să începem să creăm schimbarea legislativă în acest sens.

ecologic: Cum vă afectează sistemul informal de colectare a DEEE?

Dragoș Călugăru: Vrem, nu vrem, în România există colectare informală. Estimez că pentru DEEE aproximativ 40% din ceea ce se colectează și se raportează este „colectat“ inițial de sistemul informal. Căruțașii sau dubele de fier vechi strâng aceste DEEE-uri din care poate jumătate intră totuși în sistemul de gestionare a deșeurilor electrice și electronice și sunt cât de cât procesate și raportate. Dar cealaltă jumătate este ori descompletată și găsim resturi pe marginea câmpurilor, ori este amestecată în grămezile de fier vechi, ceea ce duce la pierderea trasabilității și bineînțeles la poluarea mediului cu elementele periculoase din DEEE-uri.

Ca perspectivă, probabil că situația va continua așa încă mulți ani, mai ales în lipsa unor soluții puse la dispoziție de primării. Este un subiect tabu această colectare informală cu efecte negative multiple și de prea mult timp ignorată. Trebuie neapărat lucrat în această privință. 

 

Fondată în anul 2006, ECOTIC este prima organizație a producătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electronice (EEE) din România. De la înființare și până la sfârșitul anului 2019 în sistemul ECOTIC au fost gestionate 175.000 tone deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE).
Organizația gestionează aceste tipuri de deșeuri pentru peste 600 de producători și importatori afiliați cărora le asigură îndeplinirea obligațiilor de mediu în conformitate cu legislația în vigoare. Întregul proces de preluare, transport, dezmembrare și reciclare a deșeurilor este realizat și supervizat de către ECOTIC astfel încât la final DEEE-urile nu mai reprezinte un pericol pentru sănătate și mediul înconjurător.
ECOTIC desfășoară totodată și activități de conștientizare menite să producă schimbări în comportamentul cetățenilor în privința colectării separate a deșeurilor de echipamente electrice și electronice. Campaniile organizate de ECOTIC acoperă un public larg: „Orașe Curate“ și „Comune Curate“ sunt campanii dedicate cetățenilor din mediul urban și rural, „Caravana ECOTIC“ este instrumentul de informare și conștientizare care a primit în 2018 premiul Best LIFE Environment Project, iar „Școala Ecoterrienilor“ este campania care se adresează elevilor și profesorilor.
De asemenea, organizația premiază și promovează cele mai bune inițiative de mediu în cadrul „Galei Premiilor pentru un Mediu Curat“, cel mai longeviv concurs de proiecte de mediu, aflat anul acesta la a XII-a ediție și devenit un e-veniment de tradiție al ECOTIC.



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare