„Rabla“ a fost un succes. Aşteptăm programul „Tractorul“! - Reciclare & Recuperare | Ecologic

Reciclare & Recuperare

„Rabla“ a fost un succes. Aşteptăm programul „Tractorul“!

22 May 2010 - 07:26 PM Reciclare & Recuperare

misu-30-03-2010-057_rrPrima fază a programului Rabla care a început în prezenţa primului ministru Emil Boc şi a ministrului Mediului László Borbély
la REMATHOLDING, s-a încheiat. Urmează acum faza a doua a aceluiaşi program. Cum s-a desfăşurat campania de colectare
a autovehiculelor scoase din uz şi care au fost beneficiile acesteia am aflat de la directorul general al SC REMATHOLDING Co SRL, Mihai Sofian.

ecologic: Cum a decurs până acum programul Rabla la REMATHOLDING?
Mihai Sofian, director general SC REMATHOLDING Co SRL: Programul Rabla a început pe data de 18 aprilie, când am avut marea satisfacţie să îi avem la noi, la Rematholding şi pe primul ministru Emil Boc şi pe ministrul Mediului László Borbély. Pot spune acum că acest program a avut un succes deosebit deoarece în trei săptămâni toată acţiunea Rabla s-a terminat şi toate voucherele au fost epuizate. Grupul nostru, respectiv cele nouă societăţi ale noastre, a primit în acest program cam 6200 de maşini. Din punctul nostru de vedere e bine, dacă ţinem cont şi de faptul că avem colaborări cu multe alte REMAT-uri, pentru că noi facem şi depoluarea acestor maşini, ceea ce ne oferă un avantaj suplimentar. Socotind ce am mai luat şi de la alţii, ajungem la un număr de aproximativ de 9500-10.000 de autovehicule scoase din uz, preluate numai de noi în această primă fază a programului.
Se ştie că fuseseră repartizate 40.000 de vouchere pentru persoane fizice şi 20.000 de vouchere pentru persoane juridice. Datorită cerinţelor mari, Fondul pentru Mediu a mutat din partea care se cuvenea societăţilor, în partea persoanelor fizice şi, în acest fel, din informaţiile pe care le avem, s-au dat 59.900 vouchere. Astfel, un număr de 60.000 de maşini au fost predate către reciclatori în prima etapă a programului Rabla.
Putem spune că programul a avut un succes enorm pentru mediu şi numai dacă ne gândim nu neapărat la scoaterea din circulaţie a unor maşini puternic poluante, dar şi la spaţiul pe care le-au eliberat acestea. Dacă luăm în calcul numai cei zece metri pătraţi care sunt destinaţi pentru fiecare maşină şi dacă înmulţim cu 60.000 de maşini ajungem la o suprafaţă eliberată de 600.000 de metri pătraţi, de 60 de hectare care au fost curăţate, eliberate de rable.
Nu ştiu exact numărul de maşini care au fost predate în Bucureşti, dar chiar dacă acestea au fost 5000, 8000 sau 10.000 de maşini, tot ajungem undeva pe la 100.000 de metri pătraţi eliberaţi, ceea ce înseamnă ceva...
Datorită succesului acestei prime faze, va demara o a doua etapă, care probabil că va începe pe 12 aprilie, unde sunt din nou între 40.000 şi 50.000 de maşini, probabil că 45.000 pentru persoane fizice şi 5000 pentru persoane juridice. Se vor repartiza voucherele şi va începe colectarea.
ecologic: Toată lumea vorbeşte de programul Rabla până la un punct. E un program foarte bun, există o componentă socială fiindcă oamenii pot să îşi cumpere maşini, există o componentă de mediu şi fiindcă se eliberează spaţiul de care spuneaţi, exis- tă o componentă de ajutorare a producătorilor şi importatorilor de autovehicule noi, dar se vorbeşte de la puţin spre deloc de ce se întâmplă mai departe cu materialele rezultate din aceste vehicule. Trebuie, cred eu, să existe şi o componentă industrială...
Mihai Sofian, director general SC REMATHOLDING Co SRL: Bineînţeles. Dar ca să înţelegeţi mai bine lăsaţi-mă să vă creionez un circuit. La noi rablele sunt în primul rând depoluate şi vă pot spune că avem mulţi parteneri care ne trimit nouă rablele colectate de ei pentru depoluare. Fiindcă noi am făcut investiţii în instalaţii de depoluare de ultimă generaţie.
De aici aceste autovehicule scoase din uz, acum depoluate, ajung în Chitila, la Rematholding, unde sunt băgate în shredder. În această instalaţie complexă, în shredder, noi reuşim să scoatem în primă fază aproximativ un procent de 84% de material valorificabil. În etapa premergătoare scoatem cam între 1% şi 2% prin recuperarea bateriilor, radiatoarele, alternatorului, pompei de benzină, carburatorului. Aceste componente le eliminăm înainte de a introduce vehiculul în shredder. Astfel ne atingem şi ţinta impusă de Uniunea Europeană, de 85%, material recuperat. Celelate materiale, neferoasele noi le separăm după ieşirea din shreder, pe instalaţia de sand-flow, o instalaţie care funcţionează în medii dense, cu nisip, fără apă, deci fără poluare. Fierul care rezultă din aceste maşini şi care reprezintă cea mai mare parte de material recuperat ajunge, funcţie de cererea pe care o avem, şi la combinatele din România, şi la export. Avem desigur şi probleme fiindcă mai a-vem o categorie de deşeu care se depozitează la groapa de gunoi, ceea ce ne preocupă în mod deosebit. La ora actuală facem eforturi şi investiţii încercând să găsim soluţii economice şi pentru aceste deşeuri. Mă refer la materialul textil, la buretele din scaune şi la vinilul din bord. Intenţionăm să prelucrăm aceste materiale cumva, iar apoi să le trimitem la o societate pentru valorificare, ceea ce ar fi un ma-re avantaj şi pentru noi, dar şi pentru mediu.
După cum vedeţi, există şi o componentă industrială a programului Rabla, fiindcă toate operaţiunile pe care vi le-am enumerat, de la colectare şi până la separare pe tipuri de material, sunt operaţiuni industriale. Tot industrial este şi circuitul deşeurilor, fiind-că de la noi el ajunge în metalurgie, în siderurgie şi de aici mai departe, în mai toate ramurile industriale.
ecologic: Există cerere în România pentru aceste materiale ?
Mihai Sofian, director general SC REMATHOLDING Co SRL: Există! Există, în ciuda crizei economice cerere de la trei combinate pentru fierul rezultat din shredder-ul nostru, iar cu cererea mare de la export putem spune că avem cerere pentru toată cantitatea pe care o putem asigura. Mai bine chiar stăm la metalele neferoase, unde cererea este şi va fi întotdeauna mare...
ecologic: Vehiculele scoase din uz pe care le colectaţi intră în acest circuit imediat ?
Mihai Sofian, director general SC REMATHOLDING Co SRL: Da, fiindcă nimeni nu îşi poate permite să le ţină în depozit. În mod normal, până în data de 12 aprilie, în tot grupul nostru, rablele vor fi terminate, adică depoluate, dezmembrate, trecute prin shreder şi valorificate, ceea ce va face ca după această dată să avem din nou curţile goale şi să putem începe imediat o nouă etapă. La noi, la REMATHOLDING, se lucrează la foc continuu.
ecologic: Ce a trebuit să faceţi pentru menţinerea acestui ritm?
Mihai Sofian, director general SC REMATHOLDING Co SRL: Am făcut eforturi, am angajat oameni în plus, am avut perioade când la toate punctele noastre de lucru şi în toate zonele unde Rematholding e prezent, noi am angajat oameni. Putem spune cu mândrie că noi, Rematholding, suntem o firmă care am angajat în ultimul timp, pe diferite posturi, de la director, la şefi de producţie, la ingineri, la economişti, la muncitori calificaţi, şi până la muncitori necalificaţi. Într-o perioadă în care cele mai multe firme concediază, noi angajăm.
ecologic: Cam câţi oameni aveţi acum ?
Mihai Sofian, director general SC REMATHOLDING Co SRL: Am ajuns la 390 de angajaţi după ce am angajat o sută de oameni în decurs de şase luni.
Ne-am dezvoltat mai multe sectoare şi din cauza aceasta, am crescut...
ecologic: Şi salariile, în medie, cum sunt?
Mihai Sofian, director general SC REMATHOLDING Co SRL: Sincer nu mai mai nu ştiu exact cât este salariu mediu, fiindcă el a crescut. Acum, cred, că este undeva la peste 500 de euro, aproximativ 600 de euro.
ecologic: În concluzie, puteţi spune că pentru Rematholding a fost un succes programul Rabla?
Mihai Sofian, director general SC REMATHOLDING Co SRL: Da! Fără discuţii! Am făcut eforturi, am investit, am făcut angajări, am plătit ore suplimentare, dar aş minţi dacă aş spune că nu avem şi beneficii!
ecologic: Ce alte programe asemănătoare v-ar avantaja?
Mihai Sofian, director general SC REMATHOLDING Co SRL: Noi am aşteptat cu interes şi programul Tractorul, care trebuia să înceapă pe 20 martie. Sperăm să înceapă cât de curând. Nu va avea, din punctul meu de vedere, acelaşi succes, pentru că valoarea unui tichet este 17.000 lei, respectiv 4000-4200 de euro, iar un tractor nou, din informaţiile pe care le avem, costă între 28.000 şi 30.000 euro. Iar efortul unui fermier este destul de mare, pentru că trebuie să mai pună 24.000 euro pentru a îşi cumpăra un tractor nou. Poate, dacă ar funcţiona şi aici sistemul 3 vouchere - adică 3 tractoare vechi pentru un tractor nou, efortul ar ar fi mai mic, aproape de jumătate, şi poate astfel şi acest program s-ar bucura de succesul de care s-a bucurat programul Rabla.



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare