Se impune să facem ordine în modul în care se acordă autorizaţiile - Reciclare & Recuperare | Ecologic

Reciclare & Recuperare

Se impune să facem ordine în modul în care se acordă autorizaţiile

24 May 2010 - 07:57 PM Reciclare & Recuperare

vsu-4_rrDumitru Gheorghe este preşedintele Organizaţiei Patronale şi Profesionale „REMAT“, singura organizaţie de acest fel din domeniul reciclării materialelor şi care reuneşte cei mai reprezentativi reciclatori din România. Cum a decurs programul Rabla din punctul de vedere al operatorilor economici care au primit voucherele şi cum poate fi combătută piaţa neagră a deşeurilor sunt subiecte pe care le-am abordat în interviul pe care vi-l prezentăm în continuare.

ecologic: Care au fost neregulile cu care v-aţi confruntat în programul Rabla?
Dumitru Gheorghe, preşedintele Organizaţiei Patronale şi Profesionale REMAT: Se ştie că acest program de colectare şi de reintroducere în circuitul economic a deşeurilor provenite din vehiculele scoase din uz a avut o viteză de derulare şi nişte rezultate extraordinare, similare, aş spune eu, unei curse de formula 1. Este cert însă că dacă această cursă ar fi fost organizată în mod judicios şi în mod perfect legal ea ar fi decurs mult mai coerent.
Referitor la problemele care s-au ivit, vreau în primul rând să mă refer la faptul că unităţile care au primit dreptul de a colecta vehiculele scoase din uz, acest deşeu periculos, şi vreau să subliniez acest lucru, nu au avut un control anterior efectuat de organele de specialitate pentru prevenirea poluării zonei de depozitare a acestor vehicule. Fiindcă organele statului ar fi trebuit să îi verifice înainte pe cei care au colectat VSU-urile, să verifice dacă ei îndeplinesc condiţiile tehnice necesare unei astfel de activităţi, cum ar fi deţinerea de platforme betonate, separatoare de ulei, denisipatoare, sisteme de colectare, zone delimitate pentru depozitare, pentru tratare etc.
Ori în realitate, s-a făcut o distribuire a voucherelor în stil tovărăşesc, indiferent de dotările fiecăruia şi, de multe ori, tocmai cei care au avut dotările necesare şi experienţa în domeniu au fost eliminaţi pe criterii pur aleatorii.
Societăţi care deţin toate dotările tehnice necesare, care au mai efectuat asemenea activităţi, care deţin şi autorizaţii necesare operaţiunilor de dezmembrare a acestor vehicule au fost scoase din cărţi pentru simplul motiv că în evidenţa Administraţiei Fondului pentru Mediu privitoare la obligaţiile lor faţă de această instituţie, taxele plătite fie nu corespund cu declaraţiile, fie declaraţiile nu se mai găsesc. Acest fapt a îngreunat mult activitatea celor care au tradiţie în domeniu şi care au şi cunoştinţele şi investiţiile necesare pentru desfăşurarea acestei activităţi, respectând în totalitate condiţiile impuse de lege pentru protejarea mediului.
Mulţi membri ai organizaţiei noastre ne-au semnalat nereguli în relaţia cu AFM. Declaraţii transmise de ei în anii precedenţi nu s-au mai găsit în acest an. O parte din aceste declaraţii nu au fost nici măcar înregistrate, dar fondurile, banii, au ajuns. Deci dacă au ajuns banii la AFM, de ce nu s-a făcut o corelare între bani şi eventuala lipsă a declaraţiilor? În plus, o sumedenie de colegi de-ai noştri au fost controlaţi de diverse organe în diferite momente. S-au stabilit fie penalităţi, fie corectitudinea datelor, dar nici ele nu au fost consemnate în evidenţe. Ce facem? Ne întoarcem în anul 2002 pentru a face punctaje? Când între timp au fost sumedenie de controale, când unii oamenii au plecat din domeniu, când alţii au venit, când s-au schimbat proprietarii, s-au schimbat managerii şi am ajuns ca acum să refacem evidenţa?
Un alt lucru grav a fost modul în care s-au distribuit aceste vouchere. Directori, delegaţi sau persoane din cadrul societăţilor au fost nevoiţi să stea pe scările Fondului pentru Mediu zile întregi. Nu se poate aşa ceva, fie ne organizăm, fie facem favoritisme.
Cum se poate ca unii care acum s-au înfiinţat şi care nu au mai efectuat niciodată asemenea activităţi, cu scuza că nu au obligaţii la Fondul pentru Mediu, să beneficieze de vouchere în mod repetat, iar cei din domeniu, care au şi specialişti, şi dotări, şi investiţii făcute să stea pe scări, să facă punctaje, să plătească de multe ori în mod abuziv nişte sume de bani pe care ar urma să şi le regularizeze ulterior, fiindcă o serie de documente care au fost trimise la AFM nu se mai găsesc în evidenţele lor.
ecologic: Aceleaşi probleme sunt şi în această a doua fază a programului?
Dumitru Gheorghe, preşedintele Organizaţiei Patronale şi Profesionale REMAT: Nu, acum în această fază a doua a programului organizarea este mai bună, fiindcă există o distribuţie judeţeană a acestor vouchere. Cred că era mai bine însă dacă Administraţia Fondului pentru Mediu, la fondurile imense pe care le are, implica şi organele locale ale Ministerului Mediului, minister care este interesat cred să îşi cunoască unităţile din subordi-ne, dotările acestora şi respectarea legislaţiei de mediu. Există agenţii locale de mediu, există gardă de mediu la nivel local, care ar fi permis un asemenea control. În a doua etapă s-au dat un număr de vouchere, raportat la ce nu ştiu. La numărul de locuitori, la numărul de maşini înmatriculate, nu ştiu, dar nici nu contează. S-a considerat că aşa este mai echitabil.
Dar ne întoarcem la ce am discutat. O sumedenie de noi veniţi în activitate au beneficiat în continuare de acel atuu al inexistenţei unei relaţii anterioare cu AFM şi au primit vouchere numai pentru că au o autorizaţie pentru colectare a vehiculelor scoase din uz, a VSU-urilor. Dar colectarea VSU-urilor nu înseamnă numai dezmembrare. Colectarea VSU-urilor nu înseamnă că au dreptul să ia orice, oricât şi oricând, deoarece ei nu îndeplinesc condiţiile tehnice necesare.
Iar acum, la o verificare sumară a celor care au primit un număr mare şi foarte mare de  vouchere, se poate vedea că ei, neavând nici spaţiul, nici condiţiile necesare, au depozitate sute de VSU-uri, repet care sunt deşeuri periculoase, pe terenuri agricole, pe incinte nebetonate sau chiar pe drumurile publice. Şi nici un organ local nu ia nicio măsură măcar pentru curăţirea zonei respective. Am eliminat prin acest program o poluare zonală şi am concentrat local poluarea în anumite societăţi care nu îndeplinesc condiţiile minime necesare desfăşurării unei activităţi de o asemenea anvergură.
ecologic: Cum colaboraţi cu Asociaţia producătorilor şi Importatorilor de Autovehicule?
Dumitru Gheorghe, preşedintele Organizaţiei Patronale şi Profesionale REMAT: Dacă vorbim de APIA eu cred că aici întâlnim un fenomen bizar. Autovehiculul scos din uz este un deşeu periculos şi mai este singurul deşeu unde nu există definită clar în lege responsabilitatea producătorului sau a dealerului. Ori, ca şi în celelalte domenii, şi aici ar trebui ca producătorul şi dea-lerul să fie considerat poluator, şi atunci şi el ar trebui să plătească, pe principiul unanim acceptat - poluatorul plăteşte.
ecologic: Credeţi că este necesară schimbarea legislaţiei din zona deşeurilor reciclabile şi a autorizării agenţilor economici din domeniu?
Dumitru Gheorghe, preşedintele Organizaţiei Patronale şi Profesionale REMAT: Vedeţi, noi românii am intrat cu jumătate de pas în Europa. Toată comunitatea europeană se supune unei legislaţii de mediu foarte aspre, dar şi foarte categorice, în baza unor directive şi în baza unor regulamente. Noi avem legi, din care unele vor trebui modificate conform cu aceste directive şi regulamente. Iar dacă totuşi vrem să fim parte a comunităţii europene, atunci se impune să facem ordine. Să facem ordine în primul rând în modul în care se acordă autorizaţiile. Şi să facem asta nu condiţionând aceste autorizări de anumite dotări sau de anumite suprafeţe. Ceea ce trebuie să îndeplinească cel care cere autorizarea sunt condiţiile de mediu, fiindcă mediul este cel care impune această activitate.
Eu sper că modificările din legislaţie, care am înţeles că se doresc în acest moment să fie aduse, vor ţine cont numai de problemele de organizare şi de posibilitatea îndeplinirii unor condiţii, din punctul de vedere al protecţiei mediului şi nicidecum de impresii, de intenţii, păreri sau dorinţe ale unuia sau altuia.
ecologic: Există o piaţă neagră a deşeurilor, o piaţă care pe de o parte privează statul de sume mari la buget, iar pe de altă parte creează mari probleme membrilor organizaţiei dumneavoastră. Cum poate fi ea combătută ?
Dumitru Gheorghe, preşedintele Organizaţiei Patronale şi Profesionale REMAT: În toate domeniile există o piaţă neagră mai mult sau mai puţin vioaie şi poate că în domeniul materialelor industriale reciclabile există o piaţă neagră mai vioaie, dar în mod sigur ea nu se poate compara cu cea a grâului, a pâinii sau a alcoolului. Problema cea mai acută este aceea că această combatere a pieţei negre nu se poate face decât în două moduri. În primul rând, prin măsuri legislative suplimentare, dar dacă înăs-prim legislaţia, îi vom omorî pe cei care lucrează legal, în timp ce cei care lucrează la negru vor continua să prospere. În al doilea rând, această piaţă neagră poate fi combătută prin aplicarea corectă a legislaţiei existente şi prin verificarea celor care operează în domeniu, dar nu numai pe cei care sunt autorizaţi, ci stârpind pe cei care lucrează în afara legii.
Organele abilitate au şi acest drept şi această posibilitate. În plus, se ştie foarte bine de către toţi şi cine lucrează pe piaţa nea-gră a deşeurilor...
Întotdeauna atât ministerele, cât şi Parlamentul şi alte organisme abilitate ne-au deschis uşile şi au ascultat păsurile noastre. Desigur că nu întotdeauna discuţiile s-au concretizat aşa cum ne-am fi dorit noi, dar eu vin şi spun pentru a nu ştiu câta oară: legea trebuie să fie făcută de aşa natură încât să îl încurajeze pe cel care lucrează legal şi corect, nu să îl constrângă şi să îl determine să renunţe la afacere sau să facă, Doamne fereşte, ilegalităţi. Mi-aş dori mult să văd că legea e aplicată mai ales acolo unde piaţa neagră este vizibilă şi prea cunoscută de către cei care ar trebui să ia măsuri.



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare