La Palatul Parlamentului s-a desfăşurat în data de 6 mai un eveniment ce s-a dorit a se înscrie în campania de sprijinire a colectării selective desfăşurată de cea mai puternică organizaţie de preluare de responsabilităţi din România, ECO-ROM Ambalaje.
La eveniment au participat reprezentanţii Asociaţiei MaiMultVerde, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, Sulfina Barbu, secretarul de stat din Ministerul Mediului şi Pădurilor Mircea Cotojman, autorităţi centrale şi locale, oameni de afaceri, organizaţii neguvernamentale şi membri ai Parlamentului României.
Participanţii au discutat despre intenţia Eco-Rom de amplasare a containerelor galbene, albastre şi verzi cât mai aproape de locuinţele cetăţenilor.
În opinia organizaţiei MaiMultVerde, „necesitatea existenţei şi folosirii sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor în România a fost pusă în discuţie în urma solicitărilor celor peste 2000 de semnatari ai scrisorilor viatadupacolectare.ro“.
Aceeaşi organizaţie consideră că implementarea pentru colectarea PET-urilor a sistemului buy-back este „un lux prematur pe care românii nu sunt încă pregătiţi să şi-l asume“.
MaiMultVerde consideră că „sistemul buy-back va putea fi implementat în momentul în care România va ajunge la un procent de 80% de ambalaje PET valorifi-cate, faţă de procentul actual de puţin peste 20%”.
Introducerea în supermarketuri a RVM-urilor (Reverse Vending Machine, automatele care preiau ambalajele tip PET pentru care a fost plătită o garanţie şi care eliberează un bon valoric) nu ar rezolva în România problema PET-urilor aruncate în natură şi ar necesita o securizare a ambalajelor comercializate pentru preîntâmpinarea eventualelor escrocherii. În plus acest sistem ar concura puternic sistemul de colectare selectivă.
Organizaţia menţionează faptul că o preformă PET valorează cam 0,3 RON, iar introducerea unui sistem de buy-back susţinut de legea iniţiată de Iulian Iancu prin care un PET este răscumpărat cu 1 RON ar duce la fabricarea de PET-uri numai pentru a se câştiga diferenţa.
Creearea unui sistem pentru recuperarea prin sistemul de buy-back a PET-urilor istorice ar mări, în viziunea MaiMultVerde, acest pericol. Pentru rezolvarea problemei pe care o reprezintă PET-urile istorice, MaiMultVerde consideră că „responsabilitatea pentru transformarea României într-o imensă groapă de gunoi este una comună şi soluţia la această problemă trebuie să fie implementată tot în comun şi, în acest sens, propune realizarea unui parteneriat public-privat“ în care MaiMultVerde, alături de alte ONG-uri, să creeze infrastructura unei Forţe Naţionale de Curăţenie capabile să „mapeze în timp real gropile de gunoi ad-hoc care împânzesc teritoriul ţării, să organizeze acţiuni de curăţenie cu muncitori plătiţi, dar şi cu voluntari acolo unde cetăţenii le solicită. Companiile producătoare de băuturi răcoritoare ar urma să finanţeze prin acord voluntar acest sistem, iar Ministerul Mediului ar trebui să organizeze şi să finanţeze campania publică de informare şi de educare a populaţiei în legătură cu colectarea selectivă a deşeurilor şi „problemele ridicate de arunca-rea deşeurilor în natură“.
Conform proiectului, cetăţenii vor participa ca voluntari la curăţenie sau ca donatori într-un fond destinat finanţării sistemului.
Prezentă la întâlnirea de la Palatul Parlamentului,  Andreea Marin Bănică, ambasador al proiectului „Viaţa după colectare“, a declarat: „Ne dorim pentru copiii noştri aer curat, parcuri în care să poată respira şi alerga liberi, dar nu ştim că pentru fabricarea unei tone de hârtie se folosesc minimum 2 tone de lemn, adică sunt tăiaţi 20 de copaci viguroşi. Prin reciclarea unei tone de hârtie însă, sunt salvaţi 17 copaci. E doar un exemplu. Până în 2013, România şi-a luat angajamentul faţă de Uniunea Europeană să sporească procentul de cantităţi de deşeuri valorificate până la 60%. Acum ne aflăm pe un loc codaş în Europa în privinţa reciclării, mai exact, penultimul loc. Dar noi, ca simpli cetăţeni, nu putem face asta singuri. Avem nevoie în vecinătatea casei sau a blocului nostru de containere diferite pentru plastic, sticlă sau hârtie, inscripţionate corepunzător, amplasate în locuri care să le facă uşor accesibile. Știm cu toții că prin reciclare protejăm natura şi resursele naturale, reducem poluarea solului, apei şi aerului şi economisim energie“.
„Trebuie să înţelegem că standardul de civilizaţie în managementul deşeurilor a evoluat foarte mult în ultima jumătate de secol, iar astăzi a nu colecta selectiv deşeurile este la fel de necivilizat pentru un stat european cu a nu colecta gunoiul deloc“, a declarat Dragoş Bucurenci.
Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei de administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, a făcut apel la Ministerul Mediului pentru a finanţa prioritar echipamente performante de reciclare, care ar reprezenta un stimulent pentru agenţii economici din domeniu.
Pe site-ul www.viatadupacolectare.ro, cetăţenii români au avut la dispoziţie informaţii despre colectarea selectivă, legislaţie românească şi europeană, precum şi modele de scrisori către primărie care puteau fi trimise direct de pe site. Tot aici poate fi semnată şi petiţia online pentru susţinerea colectării selective, care în 2009 a strâns peste 2.100 de semnături.
În 2010, „Viaţa după colectare“ continuă să informeze publicul referitor la colectarea selectivă, atât prin intermediul site-ului de unde se vor putea trimite scrisori către primării şi parlamentari, cât şi la diferite evenimente publice unde voluntarii MaiMultVerde vor fi prezenţi. Un film documentar realizat împreună cu Discovery Channel şi o campanie de informare în şcoli şi în locuri de petrecere a timpului liber din capitală vor completa activităţile proiectului din 2009.