Interdicţie la colectarea deşeurilor de metale neferoase de la populaţie - Reciclare & Recuperare | Ecologic

Reciclare & Recuperare

Interdicţie la colectarea deşeurilor de metale neferoase de la populaţie

10 September 2010 - 02:29 PM Reciclare & Recuperare

Recent, a fost depusă spre dezbatere o iniţiativă parlamentară, care va duce la interzicerea colectării deşeurilor de metale neferoase de la populaţie. Nu este pentru prima oară când se încearcă acest lucru, şi nici prima oară când o astfel de iniţiativă devine lege. Cert este că există şi a existat în România o piaţă negră a deşeurilor, o piaţă în care cuprul şi aluminiul ocupă locurile fruntaşe. Din păcate însă, cu toate că se ştie, inclusiv de către Poliţie, cine lucrează pe această piaţă, cine sunt cei care conduc reţelele de furturi de astfel de materiale, controalele îi vizează numai pe agenţii economici, pe cei care lucrează cinstit, la vedere şi care sunt plătitori de taxe şi impozite.
Marile hoţii nu sunt făcute de ei, ci de anumite persoane fizice, deţinătoarele miilor de palate cu turnuleţe din România, care niciodată nu îşi vor putea demonstra provenienţa veniturilor şi care nu sunt şi nici nu vor fi controlate prea curând de instituţiile statului. Sumele de bani care circulă pe această piaţă sunt de ordinul milioanelor de euro, iar influenţa acestor indivizi este imensă. Ei sunt cei care sustrag sau importă din străinătate materiale furate de reţelele pe care le conduc, iar apoi exportă materialele mai departe, fără a plăti taxe şi fără a se obosi vreodată de a da explicaţii cuiva.
Ori, dacă nu se iau măsuri drastice în această zonă în primul rând, orice altă iniţiativă de acest fel este inutilă şi poate chiar neavenită.
Publicăm în continuare proiectul de modificare a OUG nr. 16/2001 şi poziţia Organizaţiei Patronale şi Profesionale REMAT referitoare la acest subiect.

Expunere de motive

Activitatea de colectare şi reintroducere în circuitul civil productiv a deşeurilor industriale reciclabile reprezintă un obiectiv important în ceea ce priveşte conservarea şi protecţia mediului înconjurător şi respectiv utilizarea cât mai eficientă a resurselor naturale. Potrivit Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă, această activitate aparţine categoriei industriilor care pot influenţa semnificativ creşterea economiei durabile, având drept rezultat raţionalizarea utilizării resurselor naţionale de materii prime şi materiale, creşterea forţei de muncă, precum şi reducerea poluării produse de aceste tipuri de deşeuri asupra mediului.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind ges- tionarea deşeurilor industriale reciclabile au fost stabilite obligaţiile ce revin în sarcina deţinătorilor de deşeuri reciclabile pentru a asigura strângerea, sortarea şi depozitarea temporară a acestora în scopul unei gestionări eficiente, în condiţiile respectării normelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei. Acest act normativ a stabilit modul de autorizare a activităţii de colectare a acestor categorii de deşeuri, autorităţile competente să emită actele de reglementare privind colectarea şi valorificarea acestora. Totodată, au fost instituite măsuri pentru prevenirea sustragerilor de echipamente şi piese în scopul valorificării lor ca deşeuri.

Dezvoltarea activităţii de recuperare şi valorificare a deşeurilor feroase şi neferoase de către societăţile comerciale a determinat apariţia şi evoluţia rapidă a unor fapte ilicite aducătoare de câştiguri substanţiale. În acest context se înscriu furturile de cabluri din reţelele aeriene aparţinând CN TRANSELECTRICA SA, SC ELECTRICA SA, Romtelecom, SNCFR şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, aceste fapte conducând la producerea unor dereglări majore în activitatea unor instituţii de interes naţional, inclusiv a celor din sistemul de siguranţă naţională. Săvârşirea unor astfel de fapte au ca urmare producerea unor prejudicii importante şi realizarea unor cheltuieli semnificative pentru refacerea traseelor conductorilor şi punerea în funcţiune a instalaţiilor.

Prin modificări succesive aduse OUG nr. 16/2001, respectiv ale art. 7 alin. (2), s-a interzis, pentru perioade de câte 2 ani, „achiziţionarea de la persoane fizice a metalelor neferoase, a aliajelor acestora şi a deşeurilor neferoase reciclabile, cu excepţia metalelor preţioase, a bateriilor şi a acumulatorilor uzaţi pentru autovehicule“ (ex. Legea nr. 465/2001, OUG nr. 61/2003, Legea nr. 138/2006). Reglementarea acestei interdicţii a condus la o diminuare semnificativă a numărului de infracţiuni săvârşite cu privire la sustragerile de materiale neferoase.
Interdicţia prevăzută la art. 7 alin. (2) din actul normativ şi-a încetat aplicabilitatea la 31.12.2007.
Statisticile existente la nivelul diverselor instituţii ale statului ne arată o intensificare a fenomenului infracţional, respectiv înmulţirea cazurilor de furturi de materiale neferoase de la dispariţia prevederilor legale prohibitive la 31.12.2007.
Conform datelor comunicate de Ministerul Administraţiei şi Internelor rezultă că numărul furturilor de cablu din reţeaua de te- lefonie şi cea de distribuţie a energiei electrice şi din reţeaua SNCFR a crescut anual, după cum urmează: (2008 - 1363 infracţiuni de furt, prejudiciu estimat - 2.170.210 lei; 2009 - 1658 infracţiuni de furt, prejudiciu estimat 2.741.624 lei; trim. I din 2010 - 86 infracţiuni de furt, prejudiciu estimat 176.881 lei).

Din informaţiile comunicate de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale reiese faptul că, în perioada 2006-2010, pe teritoriul municipiului Bucureşti s-au sustras cabluri telefonice speciale în lungime totală de 8.993 m, producându-se statului român un prejudiciu semnificativ, reprezentat de costurile reparaţiilor necesare în cuantum de 236.885,05 Euro. De menţionat este că, prin producerea acestor fenomene, nu nu-mai că se periclitează activităţi legate de siguranţa naţională, dar este afectată posibilitatea de apelare a numărului unic de urgenţă 112.
În scopul diminuării fenomenului infracţional legat de furtul de cablu şi componente ale sistemului de telefonie, ale reţelei de distribuţie a energiei electrice, precum şi a celor din reţeaua SNCFR, propunem interzicerea, cu titlu permanent, a achiziţionării de la persoane fizice a materialelor neferoase, a aliajelor acestora şi a deşeurilor neferoase reciclabile, cu excepţia metalelor preţioase, a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi pentru autovehicule.
Faţă de cele expuse anterior, supunem Parlamentului spre dezbatere şi adoptare prezenta propunere legislativă.

INIŢIATORI:
Deputat Sulfina BARBU,
Deputat Vasile GHERASIM,
Deputat Mircea MARIN,
Grupul parlamentar PD-L

CAMERA DEPUTAŢILOR
COMISIA PENTRU ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ, AMENAJAREA
TERITORIULUI ŞI ECHILIBRU ECOLOGIC
Doamnei Preşedinte SULFINA BARBU

Stimată Doamnă Preşedinte,

Cu permisiunea dumneavoastră, prin prezenta vă supunem atenţiei următoarele:
La Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a fost depusă, sub nr. BP 324/27.04.2010, o propunere legislativă, iniţiată de Doamna Deputat Sulfina Barbu, Domnul Deputat Vasile Gherasim şi Domnul Deputat Mircea Marin, pentru modificarea alin. (2) al articolului 7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile.
Modificarea propusă prevede interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor neferoase, a aliajelor acestora şi a deşeurilor neferoase reciclabile, cu excepţia metalelor preţioase, a bateriilor şi a acumulatorilor uzaţi pentru autovehicule. În Expunerea de motive se precizează că scopul acestei propuneri îl constituie diminuarea fenomenului infracţional legat de furturile de materiale neferoase din sistemul de telefonie, din reţelele de distribuţie a energiei electrice şi din reţeaua SNCFR.
Vă informăm că interzicerea achiziţionării deşeurilor neferoase de la persoane fizice a mai operat şi în perioada 2001-2007, prin amendări succesive ale OUG nr. 16/2001, din aceleaşi motive, dar efectul nu a fost cel scontat, dovada fiind amploarea fenomenului infracţional înregistrat în perioada respectivă (a se vedea, de exemplu, Expunerea de motive la Legea nr. 289/2005, în care se arăta că numai în anul 2004 s-au înregistrat 1543 de furturi de instalaţii, cu o valoare de înlocuire de aprox. 45 miliarde lei vechi).

img_0552_rrMenţionăm că măsura interdicţiei colectării deşeurilor neferoase de la persoane fizice contravine tuturor reglementărilor din domeniul gestionării deşeurilor, adoptate în România în concordanţă cu Directivele UE şi care stabilesc obiective şi ţinte precise de colectare şi valorificare a deşeurilor (inclusiv neferoase) de la populaţie. De altfel, în legătură cu restricţionarea colectării deşeurilor neferoase de la persoane fizice din perioada 2001-2007, Ministerul Mediului, în calitatea sa de autoritate naţională responsabilă pentru domeniul gestionării deşeurilor, s-a pronunţat încă din anul 2006, când la conducerea Ministerului Mediului se afla Doamna Deputat Sulfina Barbu, în sensul modificării/abrogării Ordonanţei nr. 16/2001 şi pentru înăsprirea controlului modalităţii de colectare de la persoanele fizice a deşeurilor de feroase şi neferoase (deci nu pentru interzicerea achiziţionării). Acest punct de vedere a fost motivat de „neconcordanţele acestei Ordonanţe cu prevederile aquis-ului comunitar din domeniu şi cu principiile Tratatului UE (evitarea barierelor în calea comerţului, libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor etc.)“.

La cele prezentate se adaugă şi faptul, deloc neglijabil, că interdicţia colectării deşeurilor neferoase de la persoane fizice anulează cetăţenilor dreptul de a dispune de propriile bunuri uzate, provenite exclusiv din gospodăriile personale (ambalaje din aluminiu, deşeuri rezultate din reparaţii la instalaţiile sanitare, obiecte de uz gospodăresc etc.) şi care în mod normal se predau la societăţile de recuperare şi pe această cale se reintroduc în circuitul economic.
Considerăm că înainte de a se interzice colectarea deşeurilor neferoase de la persoane fizice trebuia reglementat în mod corespunzător sistemul de colectare a acestor deşeuri, obligaţie care potrivit prevederilor OUG nr. 61/2003 revenea Ministerului Mediului, Ministerului Transporturilor etc. În lipsa acestui sistem şi în cazul restricţionării, deşeurile de neferoase provenite de la persoane fizice vor ajunge fie la gropile de gunoi şi deci importante şi valoroase materii prime nu vor fi direcţionate spre operatorii economici specializaţi (pierdere pentru economie), fie vor ajunge la o anumită categorie de „întreprinzători“ care, profitând de toleranţa unor autorităţi, vor continua să colecteze aceste deşeuri, să facă o concurenţă neloială marii majorităţi a societăţilor de reciclare (tip REMAT) şi să controleze piaţa deşeurilor neferoase, aşa cum s-a întâmplat în perioada 2001-2007.

În opinia noastră, fenomenul infracţional legat de sustragerile de materiale din diverse instalaţii poate fi diminuat până la eliminare, prin intensificarea şi eficientizarea acţiunilor de control, inclusiv prin cooptarea în echipele de control a unor specialişti desemnaţi de către Organizaţiile Patronale şi Profesionale de profil, pe baza cadrului legislativ actual, care oferă suficiente instrumente pentru constatarea şi sancţionarea celor vinovaţi.
De asemenea, apreciem că acţiunile de control trebuie orientate prioritar către societăţile autorizate numai pentru colectare de la populaţie sau către persoanele fizice autorizate şi neautorizate, dar care realizează astfel de activităţi, ştiut fiind faptul că până în prezent majoritatea controalelor s-au efectuat la societăţile de tip REMAT, care îşi desfăşoară activitatea în concordanţă cu prevederile legale.

Faţă de cele menţionate mai sus, pe baza experienţei din perioada 2001-2007, când nu s-a înregistrat o îmbunătăţire a problematicii invocate de ini- ţiatori, ci dimpotrivă, considerăm că măsura interdicţiei colectării deşeurilor neferoase de la persoane fizice nu este eficientă, vine în contradicţie cu legislaţia naţională şi europeană în domeniu, totodată afectând grav activitatea societăţilor de recuperare, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta privind diminuarea semnificativă a veniturilor bugetului de stat şi Administraţiei Fondului pentru Mediu, disponibilizarea forţei de muncă, revigorarea pieţei negre şi cenuşii ca o consecinţă a imposibilităţii depistării elementelor infracţionale sau evazioniste.
În concluzie, solicităm respingerea propunerii legislative privind modificarea alin. 2 al art. 7 din OUG nr. 16/2001 privind interzicerea cu titlu permanent a achiziţionării de la persoane fizice a metalelor neferoase, a aliajelor acestora şi a deşeurilor neferoase reciclabile, organizaţia noastră arătându-şi în continuare disponibilitatea pentru conlucrarea cu organele competente.

Cu deosebită stimă şi consideraţie,

Preşedintele Organizaţiei Patronale
şi Profesionale REMAT,
Ing. Gheorghe DUMITRU

„Astfel ar putea exista un control din partea instituţiilor statului“

Referitor la acest subiect, Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei de Administraţie Publică şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor, ne-a declarat: „Din punctul nostru de vedere, actuala practică este cea care încurajează piaţa neagră a deşeurilor şi zona nefiscalizată, nu iniţiativa noastră. Noi am primit datele de la instituţiile abilitate şi pot să vă spun că măsura a venit după o dezbatere în grupul parlamentar al PD-L în baza unor documente venite de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, de la STS, de la Ministerul Transporturilor. Nu este vorba de o iniţiativă care a venit oricum, ea este perfect fundamentată. În plus, nu se poate spune că nu există şi unele excepţii, pentru că unele materiale pot ajunge în continuare de la populaţie în sistem, fără restricţii.
Orice s-ar spune, cea mai mare parte din deşeurile metalice neferoase care sunt predate de persoane fizice provin din furturi. Furturi de cabluri electrice, aluminiu, cupru şi alte materiale neferoase. Ori, în momentul în care aceste materiale sunt predate într-un anumit sistem de colectare, agenţii economici nu cunosc care este provenienţa acestor materiale. În condiţiile în care colectarea s-ar permite numai persoanelor juridice, situaţia s-ar schimba, persoana juridică fiind obligată să cunoască şi să demonstreze cu acte provenienţa acestor materiale. Astfel ar putea exista un control din partea instituţiilor statului.
În momentul de faţă există posibilitatea ca persoanele fizice să colecteze aceste materiale pe care, de cele mai multe ori, le fură.
Nimeni nu poate crede că o persoană fizică are din gospodărie sute sau kilometri de cablu sau sute de kilograme sau chiar tone de cupru sau de plumb.
Mai nou s-a văzut că au început să se practice astfel de lucruri şi în Franţa, unde tot nişte români au furat cabluri de la calea ferată şi au afectat grav circulaţia TGV-urilor“.



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare