Buy-back-ul, o afacere pentru câţiva - Reciclare & Recuperare | Ecologic

Reciclare & Recuperare

Buy-back-ul, o afacere pentru câţiva

12 September 2010 - 03:42 PM Reciclare & Recuperare

picture-116_rrDespre buy-back s-a scris mult. Mult am scris şi noi în revista ecologic pe această temă. Poate prea mult şi prea în zadar, fiindcă de ani de zile, campaniile de buy-back au continuat, derulate de aceiaşi oameni şi de aceleaşi firme.

Matei Dumitru

Nu am crezut şi nici acum nu credem că această modalitate de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, a aşa-numitelor DEEE-uri, este un lucru rău sau greşit. Este în interesul cetăţeanului, care beneficiază de reduceri la cumpărarea unui frigider sau televizor nou, reduceri uneori semnificative, este şi în interesul firmelor de reciclare a DEEE-urilor, care pot spera cel puţin la mai multe deşeuri. Spun «spera», fiindcă la asta se cam rezumă campanile de acest fel, în speranţă. Dacă în primii ani cantităţile de deşeuri colectate astfel prin acest sistem erau destul de mari, în timp ele au scăzut continuu. S-ar putea spune că de vină ar fi criza economică şi sărăcia cetăţenilor, care nu mai au bani să cumpere frigidere sau televizoare noi. Cum s-ar putea spune şi că, dacă la început acordarea reducerilor la cumpărarea unui produs nou era condiţionată de aducerea unui apart stricat, acum reducerea se acordă oricum, cu sau fără depunerea „deşeului“ la magazin, unde se poate negocia. Ca la piaţă, dar pe banii cetăţeanului.

Şi aici apare marea întrebare. Sunt banii încasaţi din taxa verde aplicată oricărui obiect care se alimentează cu electricitate, bani publici?
Dacă aceşti bani ar fi ajuns la Administraţia Fondului pentru Mediu, atunci ei ar fi fost bani publici. Aceiaşi bani încasaţi însă de organizaţiile colective, organizaţii de interes public, nu mai sunt bani publici, ci... costuri. De aici apar şi alte aberaţii. Organizaţiile colective nu sunt obligate de lege să îşi facă publice veniturile şi încasările, ceea ce nu îi împiedică pe cei mai mulţi să facă acest lucru. Dar nu pe toţi... Asupra acestui subiect vom reveni însă în numerele următoare.
Banii proveniţi din taxa verde, timbrul verde sau taxa eco - sau cum s-o mai numi ea - trebuie să fie cheltuiţi conform legii numai pentru acoperirea costurilor de colectare, tratare şi eliminare nepoluantă a deşeurilor electrice. De fapt, prin buy-back nu se face altceva decât să se cheltuiască acum pentru stimularea vânzărilor o garanţie încasată pentru a fi cheltuită peste ani de zile în activităţi colectare şi reciclare.

Ceea ce nu înţelegem noi este de ce aceste campanii trebuie să fie şi în interesul producătorului sau al importatorului, de ce din taxa de timbru verde plătită de fiecare amărât din ţara asta care cumpără orice aparat electric trebuie susţinute firme care oricum vând în România produsele la un preţ muuult mai mare decât în alte ţări ale Uniunii Europene.
De ce aceste firme nu îşi susţin ele din fonduri proprii toate aceste campanii de buy-back? Ar dovedi astfel şi responsabilitate şi o implicare activă în problemele actuale ale ţării din care îşi scot profitul. De ce se bucură la banii bătrânilor şi copiilor de aici şi de ce se lasă antrenaţi în campanii de acest fel, care orice s-ar spune, dacă nu sunt ilegale, ele sunt undeva la graniţa legii, este un mister. Fiindcă e greu de crezut că ceea ce se întâmplă în reprezentanţele din România ale acestor brand-uri nu se ştie şi la centru. Sau poate mă înşel eu...

De neînţeles însă pentru noi este lipsa de reacţie a autorităţilor din România, care evită orice discuţie pe această temă, care a devenit peste noapte, în mod cel puţin, straniu extrem de sensibilă.
Puţini sunt cei ce au curajul să ia atitudine, pentru stoparea acestei practici. Iar cei ce semnalează toate aceste nereguli sunt ignoraţi tocmai de cei ce sunt plătiţi din banii noştri, ai tuturor, să pună capăt unei situaţii care a degenerat.
Vă prezentăm în continuare poziţia unor asociaţii de preluare de responsabilităţi pe tema buy-back-ului, asociaţii care au luat atitudine şi au semnat o scrisoare de protest adresată tuturor autorităţilor responsabile din România. Autorităţi care nu au răspuns în nici un fel, până acum...

„Buy back-ul“ - nociv pentru colectarea deşeurilor

La începutul lunii august, trei asociaţii colective pentru ges-tionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, inclusiv surse de lumină (CCR Logistics Systems, Ecotic şi Reco- lamp) au denunţat campaniile de „buy-back“ într-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Mediului şi Pădurilor, Consiliului Concurenţei, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Gărzii Naţionale de Mediu şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.
Potrivit scrisorii, în cursul anului 2008 a apărut un fenomen nociv şi încă perpetuat în cadrul lanţurilor de retail: campaniile buy-back, finanţate de către organizaţiile colective. În cadrul acestor campanii se oferă populaţiei un avantaj material (concretizat sub forma unui voucher de discount la cumpărarea unui aparat nou de o anumită marcă), în cazul în care predă un echipament electric sau electronic uzat. Deşi, la prima vedere, această initiaţivă stimulează predarea echipamentelor electrice, efectele sale sunt dăunătoare pe termen mediu şi lung şi pot duce chiar la stoparea colectării de deşeuri.

În mai 2009, Ministerul Mediului a emis Adresa nr. 3828/ NN/18.05.2009, prin care solicită stoparea acţiunilor de buy-back, însă unele asociaţii continuă încă aceaste acţiuni, redenumite în prezent ironic „campanii de replacement“. Conform acestei „ambalări“, campaniile doresc înlocuirea u-nui aparat vechi cu unul nou, care se presupune că are o mai bună eficienţă ener- getică, reducând astfel amprenta de carbon.
„Nu putem şi nu dorim să contestăm progresul tehnologic şi, aşadar, nu contestăm faptul că un echipament nou este posibil să deţină o clasă energetică supe- rioară. Însă reducerea amprentei de carbon nu face parte din destinaţiile legale ale sumelor mobilizate pentru gestionarea deşe-urilor electrice şi electronice“, a declarat Raul Pop, director general Recolamp.
„Descurajarea creării punctelor de colectare permanente, imposibilitatea stopării acestor campanii, precum şi deturnarea de fonduri sunt doar câteva aspecte negative ale acestor cam- panii“, a adaugat Valentin Negoiţă, preşedintele Ecotic.
„Asociaţia CCR, Asociaţia Ecotic şi Asociaţia Recolamp exprimă dreptul legitim de a solicita asigurarea respectării prevederilor legale în vigoare şi se adresează autorităţilor prin a-ceastă scrisoare deschisă, în speran-ţa unei soluţionări cât mai rapide“,  a declarat Gheorghe Loloiu, director ge- neral CCR.

Varianta dâmboviţeană a buy-back-ului

Chiar dacă nu a fost una dintre semnatarele scrisorii deschise, Asociaţia Environ susţine acest demers considerându-l de bun augur în situaţia actuală. Preşedintele Asociaţiei Environ, Andrei Orban, ne-a declarat: „Motivul principal (al acestui demers - n.r.) este legat de încălcarea flagrantă a principiilor legislaţiei europene, al transparenţei, al nediscriminării şi liberei concurenţe. Modul discreţionar de alocare a sumelor colectate din timbrul verde către anumiţi jucători în piaţă în detrimentul celorlalţi, dezechilibrarea liberei concurenţe prin finanţări mascate ale discount-urilor comerciale sunt argumente care pledează azi, mai mult ca oricând, în defavoarea campaniilor de buy-back. Deşi ca practică şi-a demonstrat eficienţa în multe state europene, încuranjând o schimbare de mentalitate la nivelul consumatorilor şi potenţând co- lectarea de cantităţi însemnate de deşeuri electrice, varianta dâmboviţeană a degenerat, devenind un real pericol pentru finanţarea sistemelor de management în domeniu şi atingerea scopului Directivei 2002/96/EC, respectiv reciclarea şi eliminarea nepoluantă a DEEE“.

Schimbăm legea!

Referitor la scrisoarea deschisă adresată Ministerului Mediului şi Pădurilor pe tema buy-back-ului, ministrul László Borbély, ne-a declarat:
„Aceste organizaţii cer pe undeva să renunţăm la sistemul de buy-back, dar de fapt cer ca noi să reglementăm mai clar acest domeniu. Noi prin modificarea HG nr. 448, care este deja pe site, încercăm să clarificăm anumite lucruri. Problema de fond era că în utilizarea sumelor încasate din timbrul verde era prevăzută în afară de procesare, tratare, reciclare, eliminare - şi publicitatea, conştientizarea, ceea ce a făcut ca de multe ori aceste organizaţii să devină un fel de agenţi de publicitate ai unor producători. Iar la decontare apăreau probleme, fiindcă unele foloseau pentru conştientizare până la 70% din venituri, ceea ce nu e nici normal şi nici nu intră în practicile europene. Şi atunci noi prin modificarea HG nr. 448 vom încerca să facem în aşa fel încât astfel de lucruri să nu mai fie posibile, urmând ca producătorul, dacă vrea să îşi facă publicitate, să apeleze fie la resurse proprii, fie la Fondul pentru Mediu“.



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare