Criza prin care trece România afectează puternic toate ramurile economice. Reciclatorii şi valorificatorii de deşeuri nu sunt nici ei ocoliţi de efectele actualei situaţii. Pe o piaţă unde evaziunea fiscală este o realitate, unde oricine poate astăzi să desfăşoare această activitate, membrii organizaţiei patronale REMAT sunt poate singurii agenţi economici care îşi achită datoriile faţă de stat. Interesele din această zonă sunt mari, iar încercările de scoatere de pe piaţa deşeurilor neferoase a REMAT-urilor nu datează de ieri, de azi. Interdicţia de colectare a deşeurilor neferoase de la populaţie, aflată în dezbatere la Senat, va duce în cel mai scurt timp la o generalizare a fenomenului evaziunii fiscale în domeniul deşeurilor neferoase, unde o adevarată reţea mafiotă acţionează nu numai pe piaţa neagră din România,
ci şi în alte ţări europene.

Matei Dumitru

Încurajarea evaziunii fiscale prin promovarea de reglementări care distrug sectoare de activitate

La Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a fost depusă, sub nr. BP 324/27.04.2010, o iniţiativă legislativă, avându-i drept promotori pe doamna deputat Sulfina Barbu, domnul deputat Vasile Gherasim şi domnul deputat Mircea Marin, pentru modificarea alin. (2) al articolului 7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile.
Modificarea propusă prevede interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor neferoase, a aliajelor acestora şi a deşeurilor neferoase reciclabile, cu excepţia metalelor preţioase, a bateriilor şi a acumulatorilor uzaţi pentru autovehicule. În Expunerea de motive se precizează că scopul acestei propuneri îl constituie diminuarea fenomenului infracţional legat de furturile de materiale neferoase din sistemul de telefonie, din reţelele de distribuţie a energiei electrice şi din reţeaua SNCFR.
Interdicţia achizitionării deşeurilor neferoase de la persoanele fizice a mai operat şi în perioada 2001-2007, prin amendări succesive ale OUG nr. 16/2001, dar efectul nu a fost cel scontat, dovada fiind amploarea fenomenului infracţional înregistrat în perioada respectivă (a se vedea, de exemplu, Expunerea de motive la Legea nr. 289/2005 în care se arată că nu-mai în anul 2004 s-au înregistrat 1543 de furturi din instalaţii, cu o valoare de înlocuire de aproximativ 45 miliarde lei vechi). În fapt, interdicţia a funcţionat ca orice act de prohibiţie, prin consolidarea unei pieţe negre, nefiscalizată şi în care acţiunile de control au lipsit sau au fost inutile.
Menţionăm că interdicţia colectării deşeurilor neferoase de la persoane fizice contravine tuturor reglementărilor din domeniul gestionării deşeurilor, adoptate în România în concordanţă cu Directivele UE şi care stabilesc obiective şi ţinte precise de colectare şi valorificare a deşeurilor (inclusiv neferoase) de la populaţie. De altfel, în legătură cu restricţionarea colectării deşeurilor neferoase de la persoanele fizice din perioada 2001-2007, Ministerul Mediului, în calitatea sa de autoritate naţională responsabilă pentru domeniul gestionării deşeurilor, s-a pronunţat încă din anul 2006, când la conducerea ministerului se afla chiar doamna deputat Sulfina Barbu, în sensul modificării/abrogării OUG nr. 16/2001 şi pentru înăsprirea controlului modalităţii de colec- tare de la persoanele fizice a deşeurilor feroase şi neferoase (deci nu pentru interzicerea achiziţionării). Acest punct de vedere a fost argumentat de „neconcordanţele acestei Ordonanţe cu prevederile Acquis-ului comunitar şi cu principiile Tratatului UE (evitarea barierelor în calea comerţului, libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor etc.)“.
De asemenea, interdicţia colectării deşeurilor neferoase de la persoanele fizice anulează cetăţenilor dreptul de a dispune de propriile bunuri uzate, provenite exclusiv din gospodăriile personale (ambalaje din aluminiu, deşeuri rezultate din reparaţii la instalaţiile sanitare, obiecte de uz gospodăresc etc.) şi care în mod normal se predau la societăţile de recuperare şi pe această cale se reintroduc în circuitul economic.
Considerăm că, înainte de a se interzice colectarea deşeurilor neferoase de la persoane fizice, trebuia reglementat în mod corespunzător sistemul de colectare a acestor deşeuri, obligaţie care, potrivit prevederilor OUG nr. 61/2003, revenea Ministerului Mediului, Ministerului Transporturilor etc. În lipsa acestui sistem şi în cazul restricţionării, deşeurile neferoase provenite de la persone fizice vor ajunge fie la gropile de gunoi, şi deci importante şi valoroase materii prime nu vor fi direcţionate spre operatorii economici specializaţi (pierdere pentru economie), fie vor ajunge la o anumită categorie de „întreprinzători“ care, profitând de toleranţa unor autorităţi, vor continua să colecteze aceste deşeuri, să facă o concurenţă neloială societăţilor specializate de reciclare (tip REMAT) şi să controleze piaţa deşeurilor neferoase, aşa cum s-a întâmplat în perioada 2001-2007. Precizăm că societăţile autorizate pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile se ridică la standardele europene privind cerinţele exigente pentru protecţia mediului, realizând investiţii foarte mari în tehnologii noi de va- lorificare/reciclare, echipamente şi utilaje specifice acestei activităţi, mijloace de transport adecvate, sisteme de colectare, tratare, măsură şi control moderne.
În opinia noastră, fenomenul infracţional legat de sustragerile de materiale din diverse instalaţii poate fi diminuat până la eliminare, prin intensificarea şi eficientizarea acţiunilor de control, inclusiv prin cooptarea în echipele de control a unor specialişti desemnaţi de către organizaţiile patronale şi profesionale de profil, pe baza cadrului legislativ actual, care oferă suficiente instrumente pentru constatarea şi sancţionarea celor vinovaţi.
Apreciem însă, că acţiunile de control trebuie orientate prioritar către societăţile care deţin autorizaţie doar pentru colectare de la populaţie sau către persoanele fizice autorizate şi neautorizate, ştiut fiind faptul că până în prezent majoritatea controalelor s-au efectuat la societăţile de tip REMAT, care îşi desfăşoară activitatea în concordanţă cu prevederile legale, rezultând identificarea pe baza documentelor prevăzute în OUG nr. 16/2001, a celor care produc pagube prin fapte de evaziune fiscală sau furt.
Din punct de vedere economic şi social, o astfel de reglementare ar avea ca efect reducerea cu aproximativ 30-35% a sumelor încasate de către Administraţia Fondului pentru Mediu, reducerea cu aceleaşi procente a impozitului pe profit plătit, precum şi o reducere cu 20-25% a personalului angajat de către firmele care îşi desfăşoară activitatea în mod legal. Deşi se utilizează lozinca combaterii evaziunii fiscale şi a corupţiei, în fond se va realiza doar dirijarea unui flux de activitate într-o zonă obscură, cu sume ilicite destinate anumitor persoane sau organizaţii, fără posibilităţi de control şi care va avea drept consecinţă sigură distrugerea unui sector de activitate.
Faţă de cele menţionate mai sus, pe baza experienţei din perioada 2001-2007, când nu s-a înregistrat o îmbunătăţire a problematicii invocate de iniţiatori ci, dimpotrivă, au fost create condiţii pentru eludarea legii, aproape toate furturile fiind cu autori necunoscuţi, considerăm că măsura interdicţiei colectării deşeurilor neferoase de la persoanele fizice nu este eficientă, vine în contradicţie cu legislaţia naţională şi europeană în domeniu, totodată afectând grav activitatea societăţilor de recuperare.
În concluzie, solicităm respingerea propunerii legislative privind modificarea alin. 2 al Art. 7 din OUG nr. 16/2001, privind interzicerea cu titlu permanent a achiziţionării de la persoane fizice a metalelor neferoase, a aliajelor acestora şi a deşeurilor neferoase reciclabile, organizaţia noastră arătându-şi în continuare disponibilitatea pentru conlucrarea cu organele competente, în scopul îmbunătăţirii cadrului legislativ şi eficientizării aplicării normelor legale în vigoare.
În niciun alt stat membru UE nu au fost promovate interdicţii de colectare pentru deşeurile reciclabile, din contră, activităţile de colectare sunt încu- rajate şi stimulate, iar industria de reciclare se află într-o permanentă dezvoltare.
În numărul următor vom prezenta o serie de propuneri promovate pentru reducerea pieţei negre şi controlul activităţilor de colectare a deşeurilor reciclabile de la populaţie.
Organizaţia noastră îşi rezervă dreptul de a face orice demers, considerat a fi necesar, la nivelul forurilor europene, pentru a combate această initiaţivă abuzivă.

Alin Teiuşanu,
Director executiv
OPP REMAT