Mugurel Rădulescu: „Generatorii de gunoi trebuie să plătească“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic

Reciclare & Recuperare

Mugurel Rădulescu: „Generatorii de gunoi trebuie să plătească“

22 February 2011 - 01:16 AM Reciclare & Recuperare

Eco-Rom Ambalaje este cea mai importantă organizaţie de preluare de responsabilităţi din România. Înfiinţată în anul 2003 de către un grup de mari companii care activează pe piaţa naţională,  Eco-Rom Ambalaje a implementat în România sistemul european de gestiune a deşeurilor, numit Punctul Verde, ca o soluţie eficientă în îndeplinirea obligaţiilor de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, obligaţii ce revin producătorilor şi importatorilor de produse ambalate.
Mugurel Rădulescu a fost încă din anul 2003 conducătorul acestei organizaţii, iar faptul că Eco-Rom Ambalaje a ajuns să colecteze de la populaţie în anul 2008, prin sistemul de colectare selectivă, 12.132 de tone de ambalaje, faţă de 800 de tone în anul 2006, i se datorează în mare parte.
ecologic: Cum încheie Eco-Rom Ambalaje anul 2010 şi care au fost cele mai importante provocări şi reuşite  ale acestui an?

Mugurel Rădulescu, preşedintele Eco-Rom Ambalaje SA
: Una din activităţile principale ale companiei este să facă estimări cât mai aproape de realitate în privinţa cantităţilor de ambalaje puse pe piaţă şi cantităţile reciclate. În ultimii doi-trei ani, aceste estimări sunt relativ dificile datorită unui mix de schimbări din economie şi legislaţie, fapt ce a condus la o reducere importantă a consumului, afectând mediul de afaceri din România. În acest context, nivelul cantităţilor de ambalaje puse pe piaţă în acest an a fost mai redus decât în estimările noastre şi respectiv ale industriei, acesta situându-se  la nivelul anilor 2006-2007.

Cu toate acestea, datorită creşterilor obligaţiilor legale de reciclare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje care revin prin lege agenţilor economici, cantităţile de deşeuri de ambalaje s-au menţinut la un nivel constant, similar anului precedent. De aceea, efortul financiar din partea industriei rămâne însă unul în creştere. Principala cauză este dată de faptul că obligaţiile legale globale încep să depăşească 40% - anul acesta fiind de 42% - iar îndeplinirea este condiţionată de preluarea cantităţilor de deşeuri de la populaţie, bazinul de deşeuri aflate în comercial începând să-şi atingă limitele.

Problematica colectării selective este una complexă şi de aceea rezultatele apar într-un timp mai îndelungat în care eforturile noastre şi ale partenerilor locali trebuie să fie susţinute. Sperăm să reuşim să depăşim în anul 2010, aşa cum ne-am propus, cantitatea de 20.000 de tone de deşeuri de ambalaje colectate de la populaţie.

Acest nivel a fost atins datorită câtorva eforturi substanţiale care au constat, în primul rând, în investiţia în infrastructură, asistenţă tehnică şi monitorizarea serviciilor împreună cu autoritatea locală, operatorii de salubritate. Un alt aspect important este trasabilitatea deşeului pentru care compania noastră are proceduri clare prin care deşeurile să poată fi urmărite, iar posibile fraude în sistem să fie identificate. De altfel, aceasta este una din preocupările companiei în tot ceea ce înseamnă contractele cu companiile de management al deşeurilor.

ecologic: Care sunt principalele tendinţe ale anului viitor?

Mugurel Rădulescu, preşedintele Eco-Rom Ambalaje SA
: Ne aşteptăm la o menţinere a cantităţii de ambalaje introduse pe piaţă, cu eventuale  scăderi, şi o creştere a anumitor cantităţi de deşeuri pe tip de material, datorate creşterii recente a obligaţiei legale de reciclare pentru acestea.

Practic obligaţiile de reciclare pentru anul 2011 au fost devansate la cele ale anului 2012 şi, în plus, s-au desprins obligaţii noi pentru ambalajele primare. Apare pentru prima dată obligaţia de reciclare  pentru ambalaje de tip PET, care este de 42%, precum şi pentru cele de aluminiu, care este de 17%, în acelaşi timp creşte şi obligaţia de reciclare pentru sticlă cu 10%, ajungând la 54%.

ecologic: Care este reacţia producătorilor şi importatorilor faţă de aceste creşteri ale obligaţiilor impuse de actuala legislaţie? Este realistă îndeplinirea acestora?
Mugurel Rădulescu, preşedintele Eco-Rom Ambalaje SA:
Eforturile financiare pe care industria le va face în anul 2011 pentru îndeplinirea acestor obligaţii sunt fără precedent, pentru că impactul principal este pe colectarea ambalajelor primare care sunt la populaţie şi care necesită costuri sporite faţă de cele din fluxul comercial. În acest sens, cei care vor fi cei mai afectaţi cu precădere sunt companiile din industria băuturilor, pentru care costul acestei obligaţii legale  începe să conteze în cifra de afaceri.
Eco-Rom Ambalaje are un dublu rol, acela de a-şi menţine membrii în sistem în condiţiile competiţiei,  inclusiv prin oferirea de consultanţă şi asistenţă tehnică în privinţa legislaţiei şi managementului ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, asumându-şi al doilea rol de clarificare a legislaţiei şi modul de punere în practică a acesteia în propria companie. În paralel există un demers similar cu companiile de management al deşeurilor, pentru optimizarea costurilor pentru preluarea deşeurilor din piaţă în scopul reciclării.
Întrucât gradul de dispersie al sticlei, al PET-ului şi mai ales al aluminiului (respectiv ambalaje de tip doză) este foarte mare, şi efortul financiar va fi pe măsură. Din păcate acesta nu este suficient, iar dacă la nivel legislativ nu vor exista şi alte măsuri în afara celei de creştere a obligaţiei, care să aibă o finalitate similară, eforturile industriei nu vor da rezultatele scontate.

ecologic: Ce impact are asupra sistemului Eco-Rom Ambalaje SA? Care sunt priorităţile Eco-Rom Ambalaje pentru anul 2011?

Mugurel Rădulescu, preşedintele Eco-Rom Ambalaje SA: În primul rând, va trebui să ne menţinem portofoliul de companii din industrie, iar acest lucru este fezabil prin eficientizarea serviciilor şi a investiţiilor în managementul deşeurilor.
Ca urmare, priorităţile companiei se vor axa pe colectarea selectivă de la populaţie, acolo unde se regăsesc ambalaje primare, punând accentul pe o eficientizare a sistemelor iniţiate şi dezvoltate de Eco-Rom Ambalaje, precum şi pe o extindere a serviciilor la aproape 5 milioane de locuitori la nivel naţional.
Relaţiile cu companiile de management al deşeurilor vor urmări trasabilitatea deşeurilor, creşterea cantităţilor şi sprijin în identificarea capacităţilor de reciclare.

ecologic: Vizaţi o posibilă investiţie în capacităţi de reciclare?

Mugurel Rădulescu, preşedintele Eco-Rom Ambalaje SA
: În acest moment, capacităţile de reciclare din România acoperă nevoile existente: la hârtie şi carton se situează undeva la 300.000 de tone, la sticlă este la 80.000 de tone, iar la PET este la aproximativ 150.000 de tone, la care se adaugă tranzacţiile competiţionale internaţionale de pe piaţa deşeurilor, ceea ce nu ar justifica un astfel de demers.

ecologic: Cum influenţează Eco-Rom Ambalaje această piaţă?

Mugurel Rădulescu, preşedintele Eco-Rom Ambalaje SA: Practic, Eco-Rom Ambalaje aduce anual o infuzie financiară de aproximativ 6-7 miloane de euro în piaţa deşeurilor, o contribuţie care cred că se vede în dinamica acestei ramuri a industriei româneşti.

ecologic: Se consideră încă în multe medii că românii nu ştiu să colecteze separat deşeurile, nu sunt educaţi, iar acest sistem pe care l-aţi iniţiat nu funcţionează şi este nevoie de un sistem stimulativ financiar cum este cel al garanţiei, sau sistem de- pozit. Cum comentaţi?

Mugurel Rădulescu, preşedintele Eco-Rom Ambalaje SA:
În primul rând, după părerea mea este greşit să afirmăm că sistemul de colectare selectivă nu funcţionează în România. Sistemul se află la început raportat la nivel naţional, este în dezvoltare. Acest lucru trebuie înţeles de noi toţi şi asumat.

Nu putem să afirmăm că un sistem nu este fezabil în condiţiile în care nu i s-a oferit suportul necesar pentru a-şi demonstra eficienţa. Şi Belgia, de exemplu, care are în acest moment grad de reciclare de 80-90%, s-a aflat în situaţia noastră acum 20 de ani, când au început să implementeze sistemul. Dezvoltând însă pârghiile necesare - şi mă refer aici atât la legiferare, cât şi la infrastructura necesară sau comunicarea susţinută cu cetăţenii - au reuşit să facă din acest sistem un succes. Diferenţa dintre noi şi Belgia, de exemplu, este că noi nu mai avem atât de mult timp la dispoziţie pentru a dezvolta sistemul şi trebuie să acţionăm mult mai rapid - întrucât ţintele impuse de UE trebuie atinse într-un timp foarte scurt - până în anul 2013.

În acest context, este greşit să afirmăm că românii nu ştiu şi nu vor să facă colectare selectivă. Suntem în momentul în care am început să comunicăm cu ei şi, în paralel, să dezvoltăm infrastructura. Eforturile sunt mari. Însă, ca orice sistem care trebuie implementat la nivel national şi care presupune impli- carea cetăţenilor, are nevoie de susţinerea legislativă şi susţinerea autorităţilor locale, cu precădere, ca actor extrem de important în dezvoltarea sistemului la nivel naţional.

În ceea ce priveşte sistemul stimulativ, ceea ce trebuie să înţeleagă românul este că gunoiul - generarea de deşeuri - costă.
În România anului 2010, alinierea  la cerinţele şi standardele europene presupune şi înţelegerea acestui fapt: cine generează gunoi, trebuie să plătească. Nu invers. Exemplele din ţări ca Germania, unde funcţionează sistemul depozit, nu sunt prezentate în întreg contextul lor. Nemţii mai întâi s-au asigurat că au un sistem funcţional de colectare selectivă, care să le asigure atingerea ţintelor pe toate tipurile de materiale, şi abia apoi au implementat şi un sistem alternativ, care asigură colectarea doar pe un singur tip de material. Astfel încât, dacă vrem să urmăm exemplele de afară, să nu le scoatem din context, să le analizăm şi vom înţelege astfel că România, în acest moment, nu este pregătită pentru un astfel de sistem, care ar dezechilibra sistemul de colectare selectivă - singurul capabil să asigure atingerea ţintelor pe toate cele patru tipuri de material, cum ne impune Directiva cadru Deşeuri.

ecologic: Care credeţi că sunt principalele motive pentru care românii nu colectează selectiv? Cum
i-am putea determina să îşi schimbe comportamentul?

Mugurel Rădulescu, preşedintele Eco-Rom Ambalaje SA:
Românii au nevoie de infrastructură funcţională, tradusă în existenţa unui punct de colectare în apropierea locuinţei şi de operarea sa în mod corespunzător. Şi, în paralel, de informare.

Din experienţa de până acum, am înţeles că, dacă omul are la dispoziţie, lângă casă, un punct de colectare, încet-încet începe şi aruncă selectiv, chiar şi în contextul unei lipse de comunicare. În momentul în care reuşim însă să ajungem cu mesajele de colectare selectivă (cum s-a întâmplat în 2009 şi în acest an, prin campanii naţionale de informare şi educare adresate populaţiei), lucrurile se simplifică, în sensul în care cetăţeanul înţelege mai bine scopul colectării selective şi este deci mai motivat să o facă. Populaţia trebuie să înţeleagă de ce este inportantă colectarea selectivă şi să aibă încredere în sistem. Dacă aceste două condiţii sunt îndeplinite, din punctul meu de vedere, românii vor face colectare selectivă.

ecologic: Ce credeţi că ar trebui făcut pentru ca sistemul de colectare selectivă să se dezvolte, în România, într-un ritm rapid? Cum putem ajunge la performanţele altor ţări europene în materie de colectare selectivă?
Mugurel Rădulescu, preşedintele Eco-Rom Ambalaje SA: Sistemul de colectare selectivă se dezvoltă, gândiţi-vă că Eco-Rom Ambalaje acoperă, în acest moment, peste 15% din totalul populaţiei. Problema este că ritmul este unul destul de lent, fiind vorba de o iniţiativă privată - aşa cum a fost ea până acum.  În momentul în care Eco-Rom Ambalaje va avea suportul tuturor actorilor implicaţi în sistem, respectiv autorităţi locale şi operatori de salubritate, în principal, sistemul se va dezvolta mult mai rapid şi va lua, cu adevărat, amploare. Până atunci însă, din experienţă, dacă o singură pârghie din sistem nu funcţionează, întregul sistem este afectat.

mugurel-radulescu-067_lrAvem nevoie de măsuri de coerciţie mai clare şi implementate susţinut - fără de care nici ţările europene cu un sistem de colectare selectivă extrem de bine dezvoltat în acest moment nu ar fi reuşit. Nu este nevoie să inventăm roata, cum se spune, trebuie doar să fim atenţi şi să învăţăm din experienţa celor care au trecut prin stadiul în care suntem noi acum. Iar răspunsul lor este ferm: numai prin aplicarea de coerciţie şi de mijloace punitive, pentru fiecare actor în parte - de la autoritate locală la operator de salubritate şi chiar la cetăţean - sistemul de colectare selectivă îşi va dovedi eficienţa.ecologic



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare