ecologic: Cum este anul 2012 pentru producătorii și importatorii de anvelope?

Florin Brabete, directorul executiv al SC Eco Anvelope SA: Situaţia din anul 2012 a fost una proastă, ceea ce a dus la scăderea cantităţii de anvelope puse pe piaţă. Toate aceste lucruri s-au întâmplat pe de-o parte din cauza situaţiei economice, iar pe de altă parte din cauza faptului că nu au început ninsorile până acum, ceea ce a determinat întârzierea schimbării anvelopelor de vară cu cele de iarnă, spre perioada noiembrie-decembrie. Prin urmare, estimăm că în anul 2013 vom avea de colectat cu aproximativ 30% mai puţin decât în anul 2012, ceea ce înseamnă cam 32.000 de tone, poate 34.000 de tone cel mult de anvelope colectate. Sigur că rămâne de văzut cum vom regăsi acele anvelope, asta în cazul în care nu au fost vândute, acestea nu vor exista ca deşeuri pe piaţă în anul 2013.

ecologic: Cum vedeți piața anvelopelor „second hand“ care întră în ţară în cantități apreciabile?

Florin Brabete, directorul executiv al SC Eco Anvelope SA: Anvelopele „second hand“ sunt o problemă din toate punctele de vedere, iar eu nu sunt poate cel mai în măsură să fac aprecieri la calitatea acestor anvelope şi de aceea o să mă rezum ca un simplu participant în trafic, ca o simplă persoană posesoare de autoturism. O anvelopă „second hand“ nu este bună pentru siguranţa circulaţiei, mai bine spus ea pune în pericol viaţa şi siguranţa participanţilor la trafic.

ecologic: Dar din punct de vedere financiar cum vă afectează această piaţă a anvelopelor „second hand“?

Florin Brabete, directorul executiv al SC Eco Anvelope SA: Din punct de vedere financiar, pot să spun că avem câţiva clienţi care sunt importatori de anvelope de acest gen, care au conştientizat obligațiile pe care le au. Ei au venit şi au optat pentru transferul de responsabilitate. Dar din punct de vedere concurenţial, aş putea spune că avem o problemă cu alți comercianți de  „second hand“. Ei aleg să îşi îndeplinească singuri obligaţiile, dar nici acest lucru nu ar fi o problemă, însă ei generează foarte multe deşeuri. Eu sunt convins că multe din aceste anvelope sunt aduse fără acte, iar dacă nu sunt vândute după o anumită perioadă de timp, ei se debarasează de acele anvelope într-un mod necorespunzător. Şi anume pur şi simplu sunt aruncate sau sunt introduse în circuitul nostru de colectare, printr-o vulcanizare şi acesta vor apărea ca fiind generate de acolo. Noi ne-am înfiinţat ca să colectăm deşeurile generate în vulcanizări, în parcurile auto şi în niciun caz pe cele pe care unii le aruncă noaptea pe câmp. Sistemul în care aceştia îşi îndeplinesc obligaţiile nu cred că este unul ortodox, fiindcă ei nu-și îndeplinesc în condiţii legale aceste obligaţii.

ecologic: Cum s-a dezvoltat piața valorificării deșeurilor de anvelope?

Florin Brabete, directorul executiv al Eco Anvelope SA: Anul acesta am avut un procent destul de mare de valorificare materială, nu mai ştiu exact, dar am urcat spre 30%. Acest lucru s-a întâmplat pentru că a existat o cerere foarte mare de produs reciclat în piaţă. Au avut loc mai multe activităţi de tipul: amenajarea de parcuri, locuri de joacă, terenuri de sport şi alte spaţii de genul acesta.
Granulele de cauciuc obținute din anvelopele uzate se pot utiliza sub două forme: pavele,  covor prefabricat sau mai nou s-a perfecţionat o tehnologie de turnare a materialului direct la faţa locului. La noi în ţară sunt societăţi care se ocupă cu acest tip de activitate şi am observat că au fost cerinţe masive în această direcţie, de sute de tone lunar, ceea ce nu s-a mai întâmplat de foarte mult timp. Am avut ocazia să văd un astfel de teren de sport, acesta avea 2 cm grosime de granulă, ceea ce conferă o altă textură sau structură a terenului.
De asemenea, noi am fost înştiinţaţi că unul dintre valorificatori noştri pe partea de reciclare,  Artego SA Târgu Jiu nu mai doreşte anvelope uzate, ceea ce poate însemna că nu mai fac produsele pe care le făceau până acum din cauciuc regenerat din granulele de anvelope, ori probabil au altă sursă de materie primă.
Din acest punct de vedere este o problemă, pentru că valorificatorii mei sunt împărţiţi optim din punct de vedere geografic, astfel încât să facem transportul pe principiul proximităţii, să facem colectarea în proximitatea valorificării. Să nu fie nevoie să transport anvelopele mai mult de 150-200 de km, pentru că acestea nu sunt rentabile la transport ca volum, ele sunt voluminoase şi cu greutate mică. Iar acum ne-a dispărut un valorificator important dintr-o zonă a țării.

ecologic: În Nordul ţării, în Transilvania, cum vă descurcați?

Florin Brabete, directorul executiv al SC Eco Anvelope SA: În Nordul ţării iar avem o problemă, este o zonă cam descoperită, în condițiile în care un producător de ciment nu mai lucrează cu noi.  Oricum, nu sărim peste 200 de km la transportul în zonele respective.
Pe partea de valorificare termoenergetică, sigur că lucrăm cu societăţile de ciment care sunt reprezentate bine în teritoriu, au puncte de lucru, chiar unii dintre ei şi-au făcut şi alte puncte de preluare. Deci practic le preiau din Bucureşti şi le transportă ei. Astfel am eliminat o altă componentă a transportului. Sigur că îmi doresc să apară cât mai mulţi valorificatori de toate felurile, de aceea tot căutăm soluţii pentru implementarea unor instalaţii de piroliză, dar din păcate până acum nu s-a dovedit niciuna fiabilă, care să performeze. Tot ceea ce s-a încercat până acum a fost să se aducă instalaţii artizanale, dar toate în faza de pilot şi care s-a dovedit că nu pot să asigure o reciclare la capacităţi sustenabile pentru noi.

ecologic: Ce înseamnă în cifre capacităţi sustenabile?

Florin Brabete, directorul executiv al Eco Anvelope SA: Este mai greu să spun cum colectăm zilnic, pentru că lucrurile sunt diferite de la o zi la alta. Dacă îţi permite instalaţia, se poate lucra şi în trei schimburi într-o zi sau non-stop. Dacă instalaţia este performantă, poţi să ai flux continuu şi să faci 30 de mii de tone pe an. Dar oricând poate să apară o instalaţie de 30 de tone pe zi adică în jur de trei camioane.
Valorificarea ar mai fi şi introducerea granulelor de cauciuc în mixturile asfaltice, dar nici  acest lucru nu se face.

ecologic: Aţi încercat să implementați această tehnologie, prin partenerii pe care îi aveți?

Florin Brabete, directorul executiv al Eco Anvelope SA: Nu noi trebuie să facem acest lucru, aici este vorba despre un cerc vicios. În mod normal introducerea în mixtura asfaltică a granulelor de cauciuc ar trebui să plece de la proiectarea drumurilor. Proiectantul trebuie să spună ce fel de tip de beton se foloseşte, ce fel de tip de infrastructură şi multe altele.

ecologic: Această tehnologie ar trebui aplicată în special în anumite zone geografice?

Florin Brabete, directorul executiv al SC Eco Anvelope SA: În primul rând s-a demonstrat în alte ţări, nu la noi, că datorită introducerii granulei în covorul asfaltic se ridică temperatura de îngheţ, astfel încât drumul nu îngheaţă şi nu se formează pelicula de polei. Mai bine spus creşte aderenţa, carosabilul nu îngheaţă, se drenează mai repede de apă şi se reduce foarte mult zgomotul. Există după cum vedeți patru avantaje mari pe care eu le consider a fi destul de importante.

ecologic: Asfaltarea drumurilor din orașe cu astfel de mixtură ar fi o opțiune?

Florin Brabete, directorul executiv al SC Eco Anvelope SA: Pe lângă avantajele menţionate mai devreme, mai este şi reducerea distanţei de frânare, prin faptul că aderenţa carosabilului este mai bună. Asta înseamnă că poate fi folosit şi în zonele unde sunt instituţii de învăţământ, instituţii publice. Zgomotul, siguranţa circulaţiei, reducerea spaţiului de frânare sunt aspecte foarte importante. Dacă aţi observat unele treceri de pietoni din zonele cu instituţii de învăţământ sunt făcute cu granule, dar sunt covoare aplicate cu liant şi nu este aceleaşi lucru ca atunci când sunt introduse în asfalt, pentru că atunci aceste granule se încălzesc şi se topesc, se vor încorpora altfel cu restul elementelor.
În alte țări tehnologiile de înglobare în mixturile asfaltice a granulelor de cauciuc au început să ia amploare. Eu nu spun că mixtura care utilizează granulele este ieftină, dar sigur îi creşte durata de viaţă. O granulă de calitate, o granulă de o anumită dimensiune costă până la 150 de euro pe tonă.