Green Group intră pe piaţa reciclării sticlei şi pe cea a deşeurilor municipale - Reciclare & Recuperare | Ecologic

Reciclare & Recuperare

Green Group intră pe piaţa reciclării sticlei şi pe cea a deşeurilor municipale

07 February 2013 - 02:40 PM Reciclare & Recuperare

Green Group este la ora actuală cel mai mare investitor în industria verde din România. Despre firmele de la Buzău s-a scris mult. Cum au fost începuturile, care sunt cifrele de afaceri sau care sunt problemele cu care se confruntă reciclatorii din România. Ceea ce nu se știe însă sunt planurile de viitor al acestui grup de firme care a făcut din România un reper pentru industria verde din Europa. Despre toate acestea am stat de vorbă cu Constantin Damov, co-fondator Green Group.

ecologic: Cum a apărut Green Group?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Green Group este o firmă care a apărut ca o iniţiativă personală a lui Clement Hung prin anii 1994. El era un furnizor de echipamente pentru procesarea maselor plastice, unul dintre beneficiari fiind Romcarbon. Clement Hung a găsit în România o piaţă interesantă pentru producţia de mase plastice, aici aş dori să precizez că în prezent Taiwan-ul este bine cunoscut ca un lider mondial în producţia de echipamente pentru prelucrarea maselor plastice. Primele investiţii industriale care au apărut la Buzău au fost numai în domeniul producţiei de mase plastice şi aceste investiţii există şi acum.

Clement Hung vine dintr-o ţară în care grija pentru protecţia mediului înconjurător este la o cotă foarte ridicată, şi aş spune chiar mai ridicată decât este în prezent în Europa. Taiwan-ul este o insulă, iar insulele sunt domenii limitate ca suprafaţă şi astfel este foarte important ca resursele, deşeurile să fie gestionate corect. Pentru că insulele nu se întind pe suprafeţe foarte mari pentru a ascunde nişte rezultate superficiale ale unei activităţi în domeniul deşeurilor.

Astfel, Clement Hung a observat că în România este un câmp foarte larg de acţiune în domeniul reciclării materialelor şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător a deşeurilor industriale şi municipale. Ideea venise de la cât de interesantă este România, o ţară despre care mulţi dintre colaboratorii lui Clement din Taiwan şi viitori investitori de la vremea aceea au povestit. El a auzit cât de frumoasă este această ţară care este situată undeva prin Europa, iar oamenii din aceste locuri se preocupă prea puţin de impactul deşeurilor asupra mediului înconjurător din România. Implicarea lui Clement a apărut atât ca o reacţie de revoltă, dar şi ca o reacţie de responsabilitate civică, atitudine cu care acesta a crescut în ţara natală şi pe care din păcate nu a întâlnit-o în România.

ecologic: Nu era vorba însă de un ONG, ci mai mult de o oportunitate de afaceri?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: ONG-urile sesizează, acestea protestează, dar lucrurile concrete se fac prin acţiuni concrete, iar acest lucru înseamnă investiţii în domeniul respectiv. Este adevărat că deciziile concrete se iau în zona economică, dar şi în zona politicului. De obicei, ONG-urile nu fac altceva decât să încerce să atragă atenţia asupra unor puncte mai sensibile, „inflamate“, asupra unor probleme ignorate, în general, de mediul politic şi cred că ONG-urile au ca ţintă, protestul şi sesizarea unor probleme către clasa politică. Este adevărat că, de-a lungul timpului, s-a văzut clar că nu se poate vorbi despre o activitate economică profitabilă în domeniul acesta, dacă nu există un cadru legislativ în care să te poţi manifesta din punct de vedere economic.

ecologic: Cum a pornit prima firmă?

Constantin Damov, cofondator Green Group: Prima firmă a fost orientată către reciclarea PET-urilor, în perioada anilor 2000. În anul 1998, în ţara noastră apăruse ambalajul PET şi consumul crescuse foarte mult. PET-ul era atunci pe piaţa românească precum un „alien“, noi, la vremea respectivă, foloseam doar ambalaje din sticlă. PET-ul a explodat pe piaţa românească odată cu apariţia băuturilor care ne erau până atunci interzise şi pe care românii le aşteptau de foarte mult timp. Dar efectul nu a întârziat să apară, iar pentru că sistemul de preluare a acestor deşeuri nu a fost foarte bine pregătit pentru toate aceste lucruri noi, PET-urile au început să se vadă peste tot. În prezent când lumea vorbeşte despre poluarea mediului înconjurător, în primul rând se referă la PET, acesta se pare că este primul pe lista de deşeuri. Dar PET-ul nu este chiar atât de rău, mai ales că acum este cel mai reciclat plastic. Deoarece acesta este foarte mult reciclat şi nu este o substanţă atât de dăunătoare, problema nu este neapărat aici, ci în ceea ce priveşte activitatea de colectare a acestui tip de ambalaj, pentru că nu este adunat tot. La vremea respectivă ne aflam într-un moment în care preţul la petrol era de aproximativ 20 de dolari pe baril, iar preţul pe granula de masă plastică reciclată cu greu depăşea circa 300 - 400 de dolari pe tonă. A fost foarte greu, chiar extrem de greu, în primele luni au fost colectate aproximativ 20 de tone de PET-uri, iar când luăm în calcul cifrele de acum, putem spune că cifrele de atunci puteau fi considerate un „act umoristic“. Dar pionieratul a început întotdeauna cu activităţi care nu au impresionat prin volum, ci prin idee. Cred că a fost ideea cea mai structurată din acea perioadă.

ecologic: Atunci a existat şi un sprijin de la Fondul pentru Mediu, care a fost foarte bun...

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Da, a existat un sprijin, îmi aduc aminte pentru că am participat şi eu la acea discuţie cu cei de la Ministerul Mediului, era exact anul în care se înfiinţase Administraţia Fondului pentru Mediu. În acel moment s-a făcut un calcul şi s-a observat că preţurile din România nu acopereau costurile efortului colectării. De exemplu, o tonă de sticlă de PET înseamnă 23-30 de mii de recipienţi, pentru ca cineva să adune de pe jos o tonă de PET-uri într-o lună, ar trebui să facă aproximativ 30 de mii de genoflexiuni, adică 1000 de genoflexiuni pe zi. La vremea respectivă preţul nu depăşea 100 de dolari pe o tonă şi era practic imposibil ca cineva să adune aceste deşeuri de pe jos, să le sorteze pe culori, să le preseze şi să le şi transporte, iar toate aceste servicii erau incluse în tariful de 100 de dolari.

damov2

Astfel, s-a făcut o evaluare a unui caz economic sustenabil şi s-a primit o subvenţie. În prezent pare extrem de mare, era de aproximativ 300 de dolari pe tonă, un leu pe kilogram, iar aceea subvenţie a fost dată prin Administraţia Fondului pentru Mediu. Subvenția nu a ajuns însă la Greentech, ci la colectori, cum era și firesc.

ecologic: Dar acest lucru a mişcat puțin lucrurile pentru că astfel a crescut colectarea...

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Această subvenţie a fost scânteia care a iniţiat motorul. Ea s-a dat printr-un program foarte limitat, timp de câteva luni. Dar când s-a repetat, valoarea subvenţiei a scăzut, dar s-a întâmplat următorul fenomen, a crescut preţul la petrol şi chiar a depăşit 100 de dolari pe baril şi astfel nu a mai fost nevoie de subvenţie. Iar, în prezent, se lucrează în această piaţă fără subvenţii, piață care funcţionează foarte bine.

Acum preţul materialului colectat a depăşit preţul granulelor reciclate din anii 1990. Mai mult decât atât, în prezent pentru colectare, ca şi deşeu livrat către industria de reciclare, acesta a depăşit preţul fierului vechi. Astăzi, preţul PET-ului este cu până la 10% - 20% mai scump decât preţul fierului vechi.

ecologic: Utilajele pentru Greentech au fost aduse din Taiwan?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Da, Greentech a venit cu utilajele din Taiwan, pentru că acolo exista deja o tradiţie în procesarea PET-urilor. Se poate spune că exista un avans de aproximativ 20 de ani cu privire la tehnologiile din acest domeniu între Taiwan şi România. Mai mult decât atât, ei făceau şi reciclarea finală şi anume transformarea în fibră sintetică.

În prima fază, Greentech scotea fulgi şi bineînţeles aceştia erau exportaţi către Asia în China, în Taiwan, în Malaezia. Cantităţile au crescut şi au justificat investiţia cea mare, „perla coroanei“ a Green Group şi anume Greenfiber. Aceasta a fost o investiţie spectaculoasă la timpul ei, pentru că a investit mai mult decât valorile de privatizare a mai multor combinate siderurgice din România şi aici ne referim la investiţii de peste 30 de milioane de euro. Aş dori să fac o precizare şi anume că până de curând toate investiţiile s-au făcut numai cu cash 100%. Nu am beneficiat de granturi. Este o industrie care s-a susţinut singură prin reinvestirea profitului şi prin atragerea de noi investitori.

ecologic: Care este acum poziția GreenFiber pe piaţa europeană?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: GreenFiber este ca „un copil teribil“ care a crescut de la an la an, iar în prezent el este cel mai mare reciclator de deşeuri din ambalaje PET, ca şi societate din Europa. Spun acest lucru deoarece de la sfârşitul anului 2012, cantităţile procesate au crescut ca şi potenţial. GreenFiber reciclează în fiecare an aproximativ 60 de mii de tone de PET, pe care îl transformă în fibră sintetică de poliester.

ecologic: Toată materia primă provenea de la Greentech sau şi din altă parte?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Industria a luat-o puțin înaintea colectării în România, ceea ce de fapt nu este rău. Este mai rău să colectezi şi să nu ai unde să dai, decât să ai capacităţi libere. Iar acestea creează un preţ bun pe piaţă şi măreşte „apetitul“ colectorilor să facă acest lucru. Din păcate în prezent, chiar la un preţ al PET-ului mai mare decât al fierului, suntem obligaţi să facem importuri de completare, care reprezintă aproximativ 50% din necesarul nostru. Astfel, noi facem comerţ intracomunitar şi ne-am deschis filiale în zona Balcanică: Croaţia, Serbia, Macedonia şi Grecia, iar de puţin timp avem o companie înregistrată pe teritoriul Germaniei, care nu face altceva decât să preia PET-urile din Germania. Există două motive pentru care facem import de PET-uri şi anume primul este acela că nu sunt cantităţi suficient colectate în România şi al doilea motiv este acela că pentru ultimele investiţii, calitatea cerută este inferioară pe piaţa românească, pentru că la noi ajung într-o proporţie de 90% deşeurile colectate de pe gropile de gunoi. Şi evident acestea sunt infestate. Practic noi prin procesarea lor, obţinem o fracţie (10%) pe care trebuie să o reîntoarcem la gropile de gunoi. Noi facem nu numai reciclarea PET-urilor, dar şi curăţarea acestora, pentru că în România, traseul lor este foarte lung. Acestea ajung la gropile de gunoi şi apoi sunt reîntoarse în circuit. Am preluat la sfârşitul anului 2012 investiţia făcută de colegii noştri de la SC ESOX PRODIMPEX SRL din Caracal care datorită situaţiei financiare create probabil de împrumuturile bancare, au intrat într-o situaţie de insolvenţă. Astfel, noi am preluat activele acestei societăţi şi în prezent aceasta lucrează din plin. Totodată la sfârşitul anului trecut în aceeaşi situaţie se găsea o altă companie mare, BBS din Croaţia, practic de trei ori mai mare decât ESOX, ca şi capacitate. Acum echipamentele preluate de la această companie vor fi aduse la Buzău. Cu aceste două ultime achiziţii, noi vom face un produs nou, este vorba despre R-PET, ceea ce înseamnă granulă de PET obţinută din recipient de PET, iar ea va fi folosită tot pentru butelii de PET. Este vorba despre un „close loop“ (circuit închis) la acelaşi nivel care este solicitat de către Comisia Europeană. „Close loop“ nu este altceva decât învăţătura naturii, ceea ce nu este „close loop“ în natură, înseamnă că este poluare. Pe lângă cele 50 de mii de tone de fibră produse pe an, noi vom produce şi 20 de mii de tone de granule R-PET. Aceste granule vor fi utilizate de către îmbuteliatorii din România în vederea reducerii preţului produsului îmbuteliat care va ajunge pe piaţă. Iar acest lucru ne va creşte, cu siguranţă, „setea“ de materie primă. Importurile, din păcate sunt prima soluţie de nevoie, la care noi o să apelăm, dar tendinţa noastră este să dedicăm această investiţie total cantităţii de PET existente pe piaţa românească. Nu ne îndoim de faptul că în viitorul foarte apropiat, în următorii doi, trei ani, prin eforturile noastre şi ale colegilor noştri de pe piaţa de colectare, prin reformularea poziţiei Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, a Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, să se creeze acea presiune în zona generării deşe-urilor ca ele să poată fi îndreptate către industrie.

damov3

Preţurile date de către noi sunt un stimulent foarte mare pentru piaţa românească. Vreau să vă gândiţi că noi plătim în România aproape acelaşi preţ ca pentru materialul colectat în Germania care include şi transportul în ţara noastră, pentru că aici este reciclatorul. Practic noi prin cantităţile importate din alte ţări, le oferim acestora un serviciu de prelucrare. În acelaşi timp, în România cantităţi importante de PET ajung încă la gropile de gunoi. Gropile de gunoi sunt foarte atractive prin tarif şi asigură cea mai scurtă „trasabilitate” pentru toate deşeurile. În ţările de unde primim aceste materiale, există nişte taxe de depozitare. Vorbim de taxe de depozitare la gropile de gunoi între 50-120 de euro pe tonă. Evident că lucrurile acelea au stimulat colectarea unor masive cantităţi, iar acum ei raportează o colectare de peste 85% din ceea ce pun pe piaţă.

ecologic: Acum în România, care mai este tariful la groapă?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Tariful este de 10-15 euro pe tonă ceea ce creează o atracţie fantastică pentru depozitarea tuturor deșeurilor municipale...

damov4

ecologic: Putem discuta despre noul consiliul de administraţie?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Putem vorbi despre o schimbare în acţionariat. De-a lungul timpului Green Group a avut o serie de acţionari, deoarece pentru fiecare nou proiect ca să sosească bani proaspeţi pentru investiţii, s-a mers foarte simplu pe ideea de creştere a capitalului. Şi toate investiţiile care au urmat, începând cu GreenFiber, ulterior GreenWeee, GreenLamp, toate s-au făcut prin atragere de alţi investitori. Numărul investitorilor este destul de mare. Este vorba de un grup de investitori din Taiwan, de câţiva investitori români, de Fondul de Investiţii din Elveţia. În anul 2011 a avut loc o schimbare radicală, avem doi noi participanţi puternici, este vorba despre Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi de un puternic fond de investiţii care se numeşte Global Finance.

damov5-hung

În prezent preşedintele consiliului de administraţie rămâne Clement Hung. Consiliul de administraţie este alcătuit din BERD, Global Finance şi câțiva reprezentanți ai marilor investitori.

ecologic: Acest lucru înseamnă că activitatea grupului se va dezvolta în ritm accelerat?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Ţinta noastră este ca în următorii trei ani să dublăm activitatea din punct de vedere financiar. Vă pot spune că în anul 2012, cifra de afaceri a grupului a fost de aproximativ 120 de milioane de euro, iar profitul a fost de peste 10 milioane de euro.

ecologic: Dezvoltarea se va face și pe zona de plastic şi pe cea de electronice?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Zona de plastic şi de electronice se dezvoltă continuu. La Buzău, în afară de ultimele învestiţii în R-PET, vom porni foarte curând una dintre cele mai mari staţii de sortare din Europa în care vom sorta aproximativ 8 tone/oră de plastice amestecate.

ecologic: Vă veți orienta spre selectarea deșeurilor colectate de la populaţie?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Da, şi le vom sorta pe calităţi şi pe culori. Totul se va realiza automat, cu o instalaţie optoelectronică de ultimă generaţie, extrem de performantă. Valoarea investiţiei este de peste 8 milioane de euro. Totodată s-a creat deja la Buzău împreună cu Romcarbon, unul dintre cele mai mari centre de procesare a plasticelor amestecate din Europa. Astfel, plasticele a-jung la Buzău într-un amestec de culori şi calităţi, iar în fabrica de aici sunt prelucrate. Ele sunt sortate pe categorii şi culori, după care acestea sunt granulate şi se obţin compound-uri. Noi ne adresăm industriei electronice şi auto. Aceste granule sunt în special dedicate pentru producţia industrială. Prima parte este linia de sortare unde majoritatea echipamentelor sunt aduse din Taiwan, iar pentru partea de compound avem deja echipamente de cea mai bună calitate din Germania. Toate sunt investiţii proprii.

ecologic: Romcarbon va rămâne și cu activitatea pe care o avea înainte?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Bineînţeles că Romcarbon va rămâne ca producător de mase plastice şi va utiliza multe dintre materialele obţinute aici. În Europa există astfel de locuri, unde o companie sortează şi granulează mase plastice mixte şi altă companie care face compound-uri. Noi am realizat cele două secţii „sub acelaşi acoperiş“, în premieră în Europa. Suntem mândri şi foarte bucuroşi că am reuşit să realizăm acest lucru. Dar cu siguranţă vom prezenta această investiţie specialiştilor şi publicului larg în momentul în care deschiderile oficiale vor avea loc. Vom anunţa minimum trei sau patru astfel de deschiderii în primăvara anului 2013.

ecologic: În România unde este prezent acum Green Group?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Green Group este prezent în Bucureşti, Buzău, Iaşi, Caracal, Corabia şi la Cluj. De asemenea, ne dorim să fim prezenţi şi în Vestul României, în zona Arad, Timişoara cât de curând până la mijlocul anului acesta. Ceea ce este nou la Green Group sunt companiile care s-au înfiinţat la sfârşitul anului 2012. Una se numeşte Total Waste Management şi reprezintă pasul pe care noi l-am făcut către piaţă pentru a intra în zona colectării deşeurilor, pentru a încerca să structurăm piaţa în ideea de a face drumul cât mai scurt de la generatorul de deşeuri până la industria de reciclare.

Este evident că problema României în acest domeniu este nivelul colectării. Noi am observat că este foarte mult loc la nivelul colectării deşeurilor municipale sau a deşeurilor nemetalice. Tot ceea ce este nemetalic, în România din păcate, nu este colectat la nivelurile pe care noi ni le-am propus. Astfel, noi am intrat în această zonă, hotărâți să ne implicăm direct în activitatea de colectare.

damov6

Această companie este orientată către soluţii pentru zona industrială şi comercială de preluare a deşeurilor, de pregătire pentru grupaje de transportat direct către procesarea industrială.

ecologic: Necesită investiţii mari aceste lucruri?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Da, este nevoie de investiţii mari. Avem planificate investiţii mari, iar în prezent, noi investim în tot ceea ce înseamnă logistică, compactare, sortare, cât şi în echipamentele pe care lumea a început să le vadă pe piaţă. Mă refer la automatele de preluare a deşeurilor de la populaţie în hipermarketuri, pe baza unor vouchere.

ecologic: Şi funcţionează acest sistem?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Da! Am și realizat un studiu pilot în hipermarketul Auchan din Piteşti, unde am obţinut nişte rezultate spectaculoase. Într-o lună am colectat 62 de mii de recipienţi de PET, 28 de mii de cutii de bere. Noi ne dorim să diversificăm gama şi să acceptăm şi sticle din sticlă şi recipienţi din plastic, nu numai din PET.

Ion Iliescu spunea mai demult, nu în altă parte ci în revista dumneavoastră, că sărăcia este cel mai mare generator al poluării. Suntem de acord. Din păcate, în România, până când nu se va rezolva problema sărăciei, va fi foarte greu să creăm sisteme de colectare bazate doar pe conştientizare. În realitate 90% din material vine de la gropile de gunoi şi este evident că informarea şi conştientizarea sunt adresate doar către 10% din populaţie, persoanelor responsabile faţă de mediu înconjurător. Ceilalţi sunt săraci şi de aceea credem că o cale bună este să cointeresăm puţin cetăţeanul, pentru o perioadă de timp, până când sărăcia va fi eliminată din România. Dar atâta timp cât populaţia are aceste venituri, modelul din România nu va putea fi identic cu cel din Vest. Sistemul din România trebuie să fie bazat pe o mică recompensă. Noi, în prezent, cu a-ceste aparate, recompensăm nu cantitatea, ci gestul, noi nu plătim pe kilogram, pentru că nu este un centru de achiziţie.

damov7

Foarte important este faptul că reuşim astfel să le aducem curate. Este un un experiment în care noi încercăm să diversificăm metodele de a colecta deşeurile de pe piaţă. Când am intrat noi pe piaţă, erau câteva metode de colectare, iar acum noi le diversificăm. De asemenea, aş dori să precizez că Green Group studiază ideea unei investiţii în staţii de sortare a deşeului menajer şi astfel se va implica la nivelul capilar, de colectare a deşeurilor cât mai aproape de generare. Aceasta va fi o investiţie de aproximativ 5- 6 milioane de euro, va fi vizat municipiul Bucureşti şi se va face în colaborare cu firmele de salubritate. Avem contacte cu câteva astfel de firme şi unele dintre ele au mers în pionierat şi au deschis calea prin lansarea sistemului de „sac galben“, sistemul pentru colectarea separată a deşeurilor umede şi uscate. De fapt prin această separare, deşeurile ajung la staţia de sortare neinfestate. Dacă deşeurile sunt uscate înseamnă că nu sunt infestate, şi acest lucru este un pas foarte important, iar după aceea fracţia uscată poate merge către staţia de sortare.

ecologic: Firma Polaris ştiu că face aşa ceva. Și cei de la Romprest. Ce urmează?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Avem discuţii cu toate firmele de salubritate din Bucureşti. S-a discutat şi cu firma Polaris....

Dar, un „copil teribil“ pe care toată lumea îl aşteaptă pe piaţă este Green Glass Recycling care vine cu o linie de reciclare a deşeurilor din sticlă post-consum, lucru care lipseşte nu numai din România, dar şi din alte ţări din jurul nostru. Green Glass Recycling va avea o capacitate de procesare de 100.000 de tone pe an. Aceasta va fi amplasată în Bucureşti fiindcă sperăm ca jumătate din cantitatea necesară să fie furnizată de Capitală. Noi ne dorim să o punem în funcţiune până la mijlocul anului 2013. În acest proiect avem ca partener şi co-acţionar într-un procent de aproximativ 20%, unul dintre cei mai mari reciclatori de sticlă din Europa, Rehab Glassco din Irlanda, care are o experienţă foarte bună în acest domeniu. Împreună cu ei, de doi ani noi monitorizăm această piaţă şi o evaluăm. În prezent, echipamentele necesare sunt aduse, urmează doar partea de construcţie şi montaj. Nu pot să vă spun cu exactitate locaţia din Bucureşti, doarece avem în vedere trei amplasamente pentru acest proiect. Dar în mod sigur anul acesta vom avea sticlă reciclată. Noi vom primi sticla în amestec, chiar cu alte materiale, avem o instalaţie de ultimă generaţie de sortare optoelectronică, iar materialul rezultat, granule de sticlă sortate pe culoare, calitate şi pe granulaţie va merge într-un circuit închis şi vom avea tot „close loop“.

Cu Stirom, am semnat o scrisoare de intenţie şi noi sperăm ca împreună să putem recicla „bottle to bottle“. Sticla pe care noi o vom recicla ajunge acum invariabil în cantităţi enorme tot la gropile de gunoi.

ecologic



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare