Lieven Capon: „În Belgia depozitarea deşeurilor este mult mai scumpă decât reciclarea sau incinerarea“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Lieven Capon: „În Belgia depozitarea deşeurilor este mult mai scumpă decât reciclarea sau incinerarea“

08 May 2013 - 02:41 PM Reciclare & Recuperare

Fost Plus este singura organizaţie colectivă din Belgia care promovează, coordonează şi finanţează colectarea selectivă, sortarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje. Cum s-a reușit atingerea unui procent de reciclare a deșeurilor de ambalaje de 91,7%, într-o țară cu 11 milioane de locuitori, cu trei regiuni cu legislații diferite am încercat să aflăm de la Lieven Capon, director regional al companiei Fost Plus, Belgia. ecologic

ecologic: Când a apărut sistemul de reciclare a deşeurilor de ambalaje în Belgia?

Lieven Capon, director regional al companiei Fost Plus, Belgia: În Belgia, sistemul de reciclare a deșeurilor de ambalaje a început acum 20 de ani, în anul 1994. Dar și înainte să apară compania Fost Plus, au existat în Belgia sisteme de colectare, sistemul containerelor de tip „iglu“ și sistemul de colectare de tip „door to door“ pentru hârtie şi carton. Companiile de salubritate erau cele care ridicau deșeurile municipale.

Dacă vorbim despre colectare selectivă în Belgia eu cred că prima iniţiativă privind colectarea selectivă a apărut cu foarte mult timp în urmă, poate că acum cel puțin cincizeci de ani. Desigur, toate aceste tipuri de acţiuni au avut loc la o scară mică, iar mai târziu, treptat, sistemul de colectare selectivă a fost implementat aproape peste tot. Colectarea metalelor, a fierului şi a altor materiale reciclabile s-a făcut însă de mult timp în Belgia.

ecologic: Ce ne puteţi spune despre activitatea de colectare a deșeurilor de ambalaje?

Lieven Capon, director regional al companiei Fost Plus, Belgia: Activitatea de colectare a ambalajelor a apărut în Belgia odată cu înfiinţarea companiei Fost Plus. Colectarea ambalajelor din sticlă s-a făcut însă și înainte de apariția Fost Plus. Acum colectarea ambalajelor de sticlă se face în locațiile unde avem recipiente pentru colectarea ambalajelor din sticlă. În zona de graniţă cu Germania a fost deja implementat un sistem eficient de colectare selectivă a deșeurilor de sticlă, unde avem o mulţime de pubele, igluuri pentru colectarea sticlei.

Deși după cum am spus, și înainte se făcea colectare selectivă, apariția Fost Plus a făcut ca toată această activitate să se desfăşoare mult mai repede și mai bine. A fost nevoie și de îmbunătăţirea legislaţiei, pentru că legislația este o problemă importantă, iar acest lucru este valabil nu numai în Belgia și nu numai pentru compania Fost Plus.

Din punct de vedere al legislației, Belgia are acum instrumente juridice, economice și sociale foarte bune şi manifestă un interes permanent pentru o comunicare cât mai eficientă în acest domeniu al colectării selective a deșeurilor de ambalaje.

ecologic: Cum funcţionează sistemul Fost Plus? Puteţi să ne daţi câteva amănunte?

Lieven Capon, director regional al companiei Fost Plus, Belgia: Sistemul Fost Plus se axează pe tipuri de materiale. Noi colectăm sticla, așa după cum am spus, în recipiente de tip iglu, aşa cum procedează şi Eco-Rom Ambalaje în România. Astfel, cetăţenii pun ambalajul din sticlă în aceste containere care se găsesc pe străzi. Sticla colorată este depusă separat de cea albă. Pentru hârtie şi carton, la noi funcţionează sistemul de colectare de tipul „din uşă în uşă“. Acest sistem este foarte eficient pentru companiile de salubritate care vin în fiecare lună să ridice ambalajele de hârtie şi carton pe care oamenii le depozitează în fața caselor. Pentru sistemul PMD, care în Belgia înseamnă ambalajele de plastic, de metal şi ambalajele din carton pentru băuturi, tetra pack, colectarea se face cel târziu o dată la două săptămâni. Frecvența de colectare este mai redusă în regiunile rurale, dar în mediul urban, ridicarea deşeurilor de ambalaje se face în fiecare săptămână.

ecologic: Cetăţenii din Belgia plătesc pentru acest tip de serviciu?

Lieven Capon, director regional al companiei Fost Plus, Belgia: Atunci când cetăţenii achiziţionează produse ambalate, acestea au acel punct verde pe ambalaje care arată că societatea care pune aceste produse pe piaţă se ocupă și de reciclarea lor. Ca și în România unde societățile membre ale Eco-Rom Ambalaje sunt deținătoare ale punctului verde.

Aceste companii plătesc asociaţia de preluare de responsabilităţi Fost Plus pentru a sprijini sistemul de colectare selectivă şi implicit pe cea de reciclare, aşa cum face Eco-Rom Ambalaje în România. Deci, cetăţenii, în afară de contribuţia pe care o fac atunci când cumpără astfel de produse, nu mai plătesc nimic, deoarece  utilizarea containerelor pentru colectarea selectivă este gratuită. Depozitarea ambalajelor din hârtie, afară, în recipientele speciale de asemenea nu implică alte costuri. Singurele lucruri pe care cetăţenii belgieni le cumpără sunt sacii din plastic albaştri, pe care îi folosesc pentru a depozita în ei deşeurile PMD (sticle de plastic şi doze de aluminiu). Preţul unui astfel de sac este de 12 eurocenţi şi poate fi achiziţionat din orice magazin.

ecologic: Cetăţenii din Belgia plătesc pentru serviciul de salubrizare? Aceştia beneficiază de o reducere dacă fac colectarea selectivă a deşeurilor menajere? Și cum funcţionează acest sistem în Belgia? Sunt  diferenţe în ceea ce priveşte modul de funcţionare al sistemului Fost Plus din Belgia şi cel al Eco-Rom Ambalaje din România?

Lieven Capon, director regional al companiei Fost Plus, Belgia: Până de curând, fiecare cetăţean trebuia să plătească o taxă şi cred ca acest lucru se întâmplă acum în România. Taxa era valabilă pentru toţi cetăţenii de pe teritoriul Belgiei. Dar acest sistem de taxare nu mai există în Belgia de acum trei sau patru ani.

Acum, fiecare cetățean din Belgia trebuie să plătească pentru cantitatea de deşeuri pe care a produs-o, iar acesta trebuie să fie depozitată în mod corespunzător până când este ridicată de către compania de salubritate.

De exemplu, nu se mai plăteşte nicio taxă către municipalitate, dar se plătesc sacii pentru depozitarea deşeurilor. În Belgia, preţul unui sac de gunoi pentru depozitarea deşeurilor care nu sunt reciclabile este destul de ridicat. De exemplu, în oraşul unde eu locuiesc, preţul este de 2,50 de euro pentru un sac de gunoi cu o capacitate de 60 de litri. Şi dacă comparăm costul acestui sac cu preţul sacului pentru deşeurile PMD, reciclabile, el este de aproximativ douăzeci de ori mai ridicat.

De fapt acum în Belgia a fost introdus sistemul „Plăteşti cât arunci“, adică cetăţenii belgieni plătesc funcție de câte deşeuri produc. Ei achită contravaloarea de 2,50 de euro pentru un sac rezidual de 60 de litri şi 12 eurocenţi pentru un sac pentru deşeurile de tip PMD, dar în ceea ce priveşte deşeurile de hârtie, aceştia le pot lăsa afară şi nu se percepe nicio taxă pentru colectarea lor.

Pentru fiecare tip de material rezidual, există un sistem similar Fost Plus. În principiu nu plăteşti în calitate de consumator, de exemplu pentru bateriile uzate şi pentru deşeurile electronice, producătorii plătesc către asociaţia care se ocupă de colectarea şi reciclarea acestora şi astfel cetăţenii nu plătesc pentru astfel de deşeuri. Ei trebuie să plătească pentru deşeurile menajere, pentru anumite deşeuri rezultate din construcţii, pentru piese de mobiler. Ei pot face o solicitare către municipalitate ca aceste deşeuri să fie ridicate de la domiciliu sau pot fi depuse într-un „container park“. Dar este foarte important să precizez că în Belgia se plăteşte în funcţie de cantitatea de deşeu generată şi în funcţie de categoria deşeului. De exemplu, pentru piesele de mobilier se plăteşte mai puţin decât pentru deşeurile organice/compost, dar şi pentru acestea se plăteşte mai puţin decât pentru deşeurile reziduale. Costurile diferă de la o municipalitate la alta, pentru că acestea sunt cele care colectează şi tratează deşeurile. Subliniez faptul că incinerarea deşeurilor este o procedură mult mai scumpă decât compostarea lor.

bruxelles

Bruxelles

ecologic: Ce ne puteţi spune despre sancţiunile practicate în acest domeniu de activitate?

Lieven Capon, director regional al companiei Fost Plus, Belgia: Da, sunt sancţiuni, acestea există pentru că fiecare cetăţean trebuie să aibă în vedere separarea acestor deşeuri. Astfel, cetățenii pot fi sancţionaţi dacă amestecă deşeurile reziduale cu cele reciclabile, iar aceste penalităţi diferă de la o municipalitate la alta. O amendă poate ajunge la 175 de euro dacă sunt puse deşeurile de tip PMD în pubelele cu deşeuri reziduale.

Pe de altă parte, dacă deşeurile de tip PMD sunt a-mestecate cu alte tipuri de deşeuri, colectorul va refuza să ridice sacul rezidual. Astfel, cetăţeanul va trebui să ridice sacul şi să facă sortarea corespunzătoare tipului de deşeu. Altfel cetăţenii riscă să fie amendaţi de către municipalitate. Companiile de salubritate folosesc nişte etichete speciale pe care le aplică pe sacul rezidual, iar pe acestea este precizat ceea ce trebuie şi ceea ce nu trebuie depozitat în saci. Compania de salubritatea foloseşte etichetele de culoare roşie pentru sacii în care au fost depozitate deşeurile într-un mod necorespunzător, iar etichetele albastre sunt utilizate atunci când depozitarea deşeurilor s-a realizat corect. De asemenea, cetăţenii sunt sancţionaţi dacă îşi lasă gunoiul afară.

Sunt şi sancţiuni care se aplică cetăţenilor care nu fac colectare selectivă. De exemplu, acum doi ani de zile, în 2010, a apărut o reglementare care prevedea ca toţi cetăţenii să colecteze selectiv deşeurile introducându-se şi sancţiuni în cazul în care ei nu fac acest lucru. Pentru a monitoriza selectarea deșeurilor, primăria a angajat controlori speciali care aveau sarcina să verifice casele oamenilor şi să observe dacă deşeurile erau aşezate în sacii reziduali corespunzători.

ecologic: Cred că ar fi interesant pentru cititorii din România să știe dacă în Belgia s-a rezolvat problema colectării selective în zonele de blocuri cu locuințe tip condominium.

Lieven Capon, director regional al companiei Fost Plus, Belgia: Se poate spune că avem și noi aceeaşi problemă în Belgia. Nu cunosc numărul exact al acestor locuințe. Este adevărat că majoritatea celor care locuiesc în oraşe, stau în apartamente şi aici mă refer la toţi locuitorii, de toate naţionalităţile. De exemplu, în Bruxelles, sunt aproximativ 200 de naţionalităţi şi din păcate nu toţi au cunoştinţe suficiente în ceea ce priveşte colectarea selectivă şi impactul pe care aceasta îl poate avea asupra mediului înconjurător şi implicit asupra sănătăţii oamenilor. Astfel, o parte dintre aceştia depozitează tot gunoiul în acelaşi container, recipient sau în sacii speciali, fără a face sortarea acestora în prealabil. Se poate spune că aceasta este o problemă destul de mare. De asemenea, se observă că în mediul urban se colectează mai puţin decât în mediul rural, iar o altă problemă este aceea a calităţii deşeului care este mult mai proastă la oraşe.

În ultimul an am realizat nişte teste la aceste clădiri cu apartamente şi unul dintre sistemele care a funcţionat cu adevărat iar acum este integrat în planurile următorului nostru proiect, este acela de a instala containere mari. Înainte de asta oamenii care locuiau la bloc trebuiau să folosească saci albaştri şi să îi depoziteze în casă. Aşa încât oamenii îşi lăsau sacii în fața blocurilor şi camioanele veneau să îi ridice. Dar acum vrem să stopăm acest lucru şi vom amplasa containere mai mari, cu o capacitate de 1000 sau 2000 de litri dar cu orificii mici şi specifice. Astfel, locatarii nu vor mai trebui să sorteze deşeurile în propriile apartamente pentru că nu au suficient spaţiu să îşi trieze gunoiul în cinci sau şase categorii. Acum ei îşi vor depozita tot gunoiul într-un singur sac sau recipient timp de câteva zile și îl vor sorta în momentul depunerii la containere. Noi, ne dorim să instalăm containere de acest tip în cât mai multe clădiri cu apartamente.

Aş vrea să subliniez faptul că există sancţiuni atât pentru cetăţeni cât şi pentru autorităţi, pentru municipalitate. În Belgia este puţin mai dificil deoarece există trei regiuni (Flandra, Valonia şi regiunea capitalei Bruxelles) şi fiecare dintre acestea are propriile sale reguli, cu excepţia însă a deşeului de ambalaj. De exemplu, în zona regiunii Flandra cantitatea de deşeuri reziduale nu poate depăşi anual 150 de kilograme de persoană. Este bine dacă se ajunge la această cantitate, dar dacă se strânge o cantitate mai mică decât aceasta, municipalitatea va primi un bonus financiar pe care îl poate folosi pentru a angaja mai mulţi oameni sau cu care pot face diverse investiţii cum ar fi maşinile pentru curăţenia străzilor. Dacă cantitatea de deşeuri reziduale este mai mare de 150 de kilograme de persoană, autorităţile vor colabora cu municipalitățile pentru a găsi o soluţie mult mai eficientă.

ecologic: Cum se identifică cantitatea exactă de deşeuri?

Lieven Capon, director regional al companiei Fost Plus, Belgia: Ştim pentru că totul este cântărit în camionul care vine şi ridică gunoiul.

Camioanele de la compania de salubritate care vin să ridice gunoiul sunt dotate cu un cântar special cu care cântăresc deşeurile.

Când autorităţile verifică şi văd că municipalitatea a înregistrat mai mult de 150 de kilograme de persoană, trebuie identificată sursa problemei şi verificată starea deşeurilor reziduale. Dacă sunt prea multe deşeuri organice, atunci va trebui să se realizeze o selecţie a acestui tip de gunoi sau poate, să fie mărit ritmul de colectare a diverselor materiale.

ecologic: Ce considerați că este mai important în realizarea unui sistem eficient de colectare selectivă? Ne puteţi spune ceva despre instrumentele legale, despre legislaţie, sancţiuni și despre suportul economic?

Lieven Capon, director regional al companiei Fost Plus, Belgia: Întotdeauna vorbim despre povestea de succes Fost Plus. Cum zicem noi, toţi să mergem în aceeași direcție. Legislaţia poate fi implementată, dar trebuie să existe şi un control temeinic și pedepse pe măsură.  Se pot impune reguli, dar fără un  control asupra activităţilor de colectare, asupra colectorilor, acestea nu vor funcţiona. Dacă nu există o comunicare către cetăţeni în privinţa colectării selective şi a reciclări, nu vom putea şti ce anume este colectat, când, unde şi cum. Oamenii trebuie să înţeleagă clar de ce este necesar să selecteze deşeurile. Astfel, instrumentele legale şi economice, sancţiunile, gradul de conştientizare, comunicarea şi responsabilitatea faţă de un mediu înconjurător mai curat, toate acestea sunt foarte importante. Toate sunt într-o strânsă legătură şi dacă un element din acest lanţ lipseşte, acest proces nu poate funcționa.

ecologic: Se spune că în România doar 1% din deșeuri sunt reciclate. Din punctul dumneavoastră de vedere ce se poate face pentru a îmbunătăţi această situaţie?

Lieven Capon, director regional al companiei Fost Plus, Belgia: Este foarte importantă atât conştientizarea populaţiei, cât şi a clasei politice privind această situaţie. Eu consider că sistemul implementat în România de către Eco-Rom Ambalaje este un sistem foarte bun. Dar să nu uităm de celelalte aspecte care sunt foarte importante şi fără de care lucrurile nu se pot desfăşura cum trebuie, şi anume instrumentele sociale, economice şi cadrul legislativ. Trebuie să se înţeleagă foarte bine că dacă nu se iau în serios activitățile de colectare selectivă și de reciclare, orice proiect întreprins în acest domeniu nu va reuşi. Este adevărat că pentru cetăţeni este mult mai uşor să pună tot gunoiul într-un singur sac rezidual şi că este la îndemâna autorităţilor să incinereze toate deşeurile sau să le ducă la depozitele de deşeuri. Este însă mult mai scump să reciclezi, decât să pui toate deşeurile în acelaşi sac și să le duci la groapa de gunoi. De aceea când Fost Plus şi-a început activitatea, guvernul belgian a introdus nişte taxe la depozitele de deşeuri.

stivuitor

ecologic: Cât este taxa la depozitele de deşeuri?

Lieven Capon, director regional al companiei Fost Plus, Belgia: În Belgia, taxa la depozitele de deşeuri diferă de la o regiune la alta, dar este aproximativ 70 de euro pe tonă.

Din punct de vedere operațional, acum depozitarea deşeurilor este mult mai scumpă decât reciclarea sau incinerarea. Costurile prevăzute pentru incinerarea deşeurilor în Belgia sunt de aproximativ 100 de euro pe tonă. Depozitarea deşeurilor costă aproximativ 60 de euro, iar costul pentru reciclare depinde de autorităţile locale, de cetăţeni.

ecologic: Cum funcţionează organizaţia Fost Plus?

Lieven Capon, director regional al companiei Fost Plus, Belgia: Fost Plus este o organizaţie privată, care este finanţată integral de către industrie. Companiile care pun pe piaţă produse ambalate, contribuie financiar către Fost Plus, în funcţie de materialul pe care îl folosesc pentru ambalaje și de greutatea ambalajului care ajunge pe piaţă. Astfel, cu aceste contribuţii financiare, Fost Plus plăteşte serviciile companiilor de salubritate care pot fi private sau de stat.

Aş dori să precizez că în Belgia sunt municipalităţi care deţin propriile facilităţi de salubritate. Ei au preţurile lor şi echipe care se ocupă de acest domeniu de activitate. Cu banii de la membrii noştri, noi plătim colectarea şi sortarea deşeurilor de ambalaje. Pe de altă parte, noi vindem aceste deşeuri de ambalaje reciclatorilor şi astfel obţinem nişte bani de pe urma acestora.

Organizaţia Fost Plus are două surse de venit, una este din partea industriei, iar cealaltă este din partea reciclatorilor.

Anul trecut, costurile noastre operaţionale au fost de aproximativ 120 de milioane de euro, 60 de milioane de euro din partea membrilor şi 60 de milioane din partea reciclatorilor.



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare