„Există o temere a reciclatorilor pe care eu o consider neîntemeiată“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

„Există o temere a reciclatorilor pe care eu o consider neîntemeiată“

08 October 2013 - 02:29 PM Reciclare & Recuperare

Legea Salubrității a trecut de Comisia de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, urmând a fi adoptată cât de curând de Parlament. Această lege a dat naștere la o serie de temeri, de speculații și de acuze, mai mult sau mai puțin fondate. Pentru clarificarea acestora am stat de vorbă cu unul din principalii susținători ai proiectului de lege, președintele Asociației Române de Salubritate și vicepreședinte al Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, Eduard Martin. M. D.

ecologic: În Comisia pentru Industrii din Camera Deputaților s-a dezbătut noua lege a salubrizării. De cât timp se discută pe această temă ?

Eduard Martin, vicepreședinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților: Legea Salubrității se discută de trei ani și asta din diverse motive legate în principal de chestiunea deșeurilor în municipiul București, care de fapt a fost și motivul principal pentru care s-a stagnat. Acum, din punctul meu de vedere, lucrurile s-au clarificat, parlamentarii au fost de acord cu un anume punct de vedere și cu o anume formă pe care noi, parlamentarii dorim să o aibă gestiunea serviciilor publice din București, dar legea nu vorbește numai despre asta. Legea este foarte complexă, pentru că Legea Salubrizării care este astăzi în vigoare, este din anul 2006. De atunci s-au întâmplat foarte multe lucruri. Au apărut țintele europene pe care România și le-a asumat, termenele limită pentru atingerea acestora, s-a schimbat legea serviciilor comunitare, Legea Serviciilor Publice nr. 51. Aveam în vechea lege reglementări în domeniul serviciilor de salubrizare diferite față de reglementări care astăzi sunt în vigoare și față de directivele europene. Și aici mă refer la colectarea separată a deșeurilor, care în România din păcate nu era stipulată în Legea Salubrității, nu era obligatorie. Acum s-a introdus această obligație și măsuri de sancţionare, amenzi pentru cei care nu respectă această obligație. Dacă nu facem acest lucru vom ajunge în situația în care statul român va plăti amenzi către Uniunea Europeană. Pe de altă parte, în noua lege vorbim de reducerea cantităților de gunoi care în vechea formă nu era stipulată în nicio lege, în afară de cea a deșeurilor și, bineînțeles, în directivele europene. Niciun operator de salubrizare din România nu avea o lege care să-l oblige să reducă aceste cantități de deșeuri și nici autoritățile publice nu aveau o lege care să le oblige. De fapt Legea Salubrizării este o punere în acord cu legi care s-au schimbat între timp și cu directive europene care trebuie aplicate cu maximă urgență.

ecologic: De ce acest blocaj la nivelul Bucureștiului? Fiindcă controlul asupra operatorilor de salubrizare era dorit atât de primăriile de sector, cât și de Primăria Generală, sau din alte motive?

Eduard Martin, vicepreședinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților: Au fost puncte de vedere divergente. Noi am ascultat și am invitat la Comisie primari. Primarul general și primarii de sector. Evident că fiecare dintre ei a fost bine intenționat. Fiecare dintre ei își dorește ca lucrurile să fie în ordine și fiecare consideră că cel mai bine le-ar gestiona el. Primarul general susține că serviciul de salubrizare trebuie gestionat în integralitate de către primăria generală, și susținea acest lucru cu bună intenție, iar primarii de sector susțineau că serviciul de salubrizare pe sectoarele municipiului București trebuie să fie organizat de ei și înființat de ei, pentru că sunt primării de sine stătătoare. În final, parlamentarii din Comisia de Industrii, în urma audierilor, au ajuns la o concluzie. Și anume că strategia și controlul aplicării acesteia în ceea ce privește salubrizarea în București trebuie să fie făcută de primăria generală, ca să fie unitară, iar organizarea serviciului să fie făcută de fiecare sector în parte.

ecologic: În condițiile actuale când se discută de regionalizarea întregii țări, care este părerea dumneavoastră, mai are Bucureștiul nevoie de sectoare? Și dacă organizarea serviciului de salubrizare revine fiecărui sector cum se va face ea conform legii, prin licitație sau prin încredințare directă?

Eduard Martin, vicepreședinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților: Eu cred că e nevoie de primării de sector, fiindcă Bucureștiul este foarte mare. Iar în felul acesta un primar general este degrevat de anumite probleme care sunt preluate de sectoare. În baza legii, serviciul de salubrizare poate fi încredințat către regia primăriei, iar dacă se decide la nivelul fiecărui consiliu local de sector să se delege acest serviciu către un operator privat, atunci va trebui să se facă licitație conform legislației. După părerea mea, legea care a trecut de comisie este o lege europeană. Chiar în cadrul legii se specifică faptul că delegarea către societăţi private a serviciului de salubrizare se face prin licitație și ANRSC-ul urmează să elaboreze o procedură cadru pentru atribuirea serviciului.

Salubritate

ecologic: În legea de care vorbim există totuși un punct sensibil. E vorba de punctul 12, articolul 8, acordarea exclusivității operatorului de salubritate pentru toate tipurile de deșeuri...

Eduard Martin, vicepreședinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților: Nu. Cineva vrea să nu arate adevărul și se ascunde în spatele cuvântului exclusivitate ca să arate altceva. Noi vorbim de exclusivitatea operatorului de salubrizarte numai pentru deșeurile care fac parte din Codul 20, care este enunțat și în deciziile Comisiei Europene. Și care spune așa: deșeurile municipale și similar deșeurilor municipale din comerț, industrii și instituții publice. Atât! Nu se atinge nimeni în exclusivitate de fluxurile de deșeuri de ambalaje, de fluxurile de DEEE-uri și așa mai departe. Există o temere a reciclatorilor pe care eu o consider neîntemeiată. Și anume că acea exclusivitate se va aplica și pe acele fluxuri. Noi nu putem la nivelul Parlamentului României să punem zece centuri de siguranță și trei zeci de mii de explicații pe o sută de mii de pagini ca să ne asigurăm că nu se încalcă legea. Este limpede că operatorii de salubrizare nu pot intra pe exclusivitate pe fluxurile separate de ambalaje, dar nici reciclatorii nu pot intra pe fluxul de Cod 20, deșeuri municipale și similare. Noi trebuie să plecăm de la premisa că românii respectă legile care se emit. Noi am prins în acest text o excepție. Am punctat de fapt, ca să fie foarte clar, deși eu consider inutilă această excepție, şi anume „exclusivitate fără a aduce atingere fluxului de DEEE-uri, baterii și acumulatori“. OK, am pus-o în lege, e redundant, fiindcă oricum nu se putea aduce atingere acestor fluxuri. Dar am considerat că fiind vorba de componente chiar și periculoase din cadrul DEEE-urilor să o trecem negru pe alb, deși oricine ar fi adus atingere acestui flux de deșeuri prin exclusivitatea pe care o avea ar fi încălcat legea. Pentru că acest Cod 20 este descris foarte clar de decizia Comisiei Europene și este preluat și în legislația românească. În această descriere intră deșeuri de ambalaje, dar nu și fluxuri... Ar fi hilar să ne apucăm să explicăm mai mult decât ce scrie în directivă, mai mult decât ceea ce scrie în lege. Am transforma legea într-o înșiruire de norme metodologice de aplicare, ceea ce nu e cazul.

ecologic: Cum se va face colectarea selectivă a deșeurilor? Pe patru fracții cum cere Uniunea Europeană, sau pe două fracții, umed și uscat?

Eduard Martin, vicepreședinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților: Și noi vrem să colectăm tot pe patru fracții, dar am stabilit că dacă nu se poate, dacă din punct de vedere tehnico-economic nu este fezabil la nivel local, se va face doar pe două fracții. Fiecare autoritate locală își stabilește în baza autonomiei locale pe care o are modalitatea de colectare. Noi le dăm prin lege o portiță. Ei dacă nu pot să organizeze o colectare pe patru fracții, pot merge pe două fracții, pe umed și uscat, iar fracția uscată trebuie separată în sta-țiile de sortare. Autoritatea trebuie să se asigure că până la urmă fracția uscată se va împărți pe sortimente. Din punctul meu de vedere este mult mai ușor pentru cetățean să iasă din casă cu două sacoșe de gunoi decât cu patru sau cinci sacoșe. Este mult mai ușor și mai ieftin la infrastructura de colectare dacă venim cu două mașini să luăm deșeurile, decât dacă venim cu patru. Ar fi mult mai scump și nu știu dacă cineva vrea acest lucru. Se știe că în Germania colectarea deșeurilor costă pentru fiecare cetățean de zece ori mai mult decât în România.

ecologic: Va plăti și cetățeanul român acest serviciu? Sunt sectoare în București, sectoarele 1 și 3, unde cetățeanul nu plătește pentru serviciul de salubrizare.

Eduard Martin, vicepreședinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților: Legea stabilește obligația fiecărui cetățean de a plăti pentru deșeul pe care-l produce. Este adevărat că în anumite sectoare din București colectarea deșeurilor menajere se plătește de către primărie. Din punctul meu de vedere nu este o mare problemă, pentru că tot din taxele oamenilor se plătește suma respectivă. Ar fi o problemă dacă acolo unde sunt contracte directe cu utilizatorii, cu generatorii de deșeuri, să nu se plătească acest serviciu. Pentru că nu putem cere, în România anului 2013, ca o firmă să execute un anumit serviciu și să-i lăsăm pe cei care beneficiază de el să nu plătească. Cum ar fi serviciul de apă sau cel de transport local, sau cel de energie electrică. În plus avem și principiul european care spune că „poluatorul plătește“...

ecologic: În România anului 2013 mai este nevoie de o instituție precum ANRSC ?

Eduard Martin, vicepreședinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților: ANRSC este o instituție care, din punctul meu de vedere, de la apariția ei și până astăzi, a pus lucrurile în ordine în ceea ce privește salubrizarea. Pentru că ANRSC-ul emite norme, ordine prin care lucrurile se așează pe făgașul normal. Avem nevoie de autorități de reglementare și în acest domeniu, ca și în altele. ANRSC-ul stabilește foarte clar că existe concesionari pe o anumită zonă, iar acel concesionar execută serviciul până când îi expiră contractul.

Pirateria în general nu e benefică nimănui, pirateria a avut întotdeauna un rol distructiv.

ecologic: Credeți că există societăți de salubrizare nemulțumite de forma actualei legi?

Eduard Martin, vicepreședinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților: Sunt nemulțumiți cei din societățile care nu au gânduri serioase. Dacă se gândesc că lucrurile vor mai merge ca până acum, și anume să ia deșeurile de la om de acasă, să le ducă la groapă și gata, atunci ei nu mai au ce căuta în piață. Companiile de salubrizare trebuie să înțeleagă faptul că colectarea deșeurilor trebuie să se facă separat și că fracția uscată trebuie raportată în mod corect, trebuie dusă spre reciclare astfel încât să putem centraliza tot ce se întâmplă în toate localitățile țării și la centru, la Ministerul Mediului să apară raportări reale și astfel țintele să înceapă să fie atinse. Pentru că dacă nu le atingem, vom plăti cu toții.

ecologic: Se spunea într-un timp că vor intra pe piața din România unele firme mari de salubritate din alte țări europene. Care este părerea dumneavoastră?

Eduard Martin, vicepreședinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților: Atâta timp cât vorbim de o concurență liberă pe piață, sunt binevenite. Atâta timp cât o firmă vine și propune un sistem de management integrat care respectă legile din România și care respectă dorința noastră de atingere a țintelor de reciclare, este binevenită. Legea de care vorbim astăzi, cea a salubrității, nu este dedicată unor firme românești sau străine, ci tuturor operatorilor de salubrizare.

Colectare

ecologic: Din ce zonă ați simțit cea mai mare opoziție față de forma legii pe care ați propus-o?

Eduard Martin, vicepreședinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților: Cea mai mare ripostă s-a simțit din zona reciclatorilor. Cu toții s-au temut că salubriștii vor face regulile. Nu s-a pus niciodată această problemă. Zona pe care salubriștii au exclusivitate, unde au concesiune, este numai pe deșeuri care fac parte din Codul 20. În rest este liber ca orice reciclator să se ducă la, de exemplu, Carrefour să-și preia de acolo fluxul de ambalaje. Nu poate să se ducă operatorul de salubrizare acolo să spună dă-mi-l mie. Nu are dreptul legal. Dar cei de la Carrefour trebuie să cunoască și ei legea. Fiecare trebuie să cunoască legea și dacă fiecare este bine documentat, atunci hypermarketul respectiv îi poate spune „stop“ operatorului de salubrizare. Fiindcă în Codul 20 nu scrie flux de ambalaje, ci deșeu municipal și asimilabil. Ai pubele pentru asta! În plus nimeni nu poate obliga o persoană fizică care are un morman de PET-uri în casă să nu se ducă cu acest morman de PET-uri la un automat sau la un centru de colectare. Dar dacă acea persoană a aruncat acel morman de PET-uri la gunoi înseamnă că nu o interesează ce valoare au acele PET-uri și vrea să scape de ele. Are variante deținătorul de deșeuri. Transformă acel bun într-unul valoros pentru el, sau îl aruncă la gunoi.

ecologic: Ce credeți că ar trebui subliniat în urma definitivării formei finale a Legii Salubrizării, ce ar trebui să înțeleagă operatorii, și nu numai cei de salubrizare, ci toți cei care activează pe această piață?

Eduard Martin, vicepreședinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților: Aș dori foarte mult ca operatorii de salubritate să înțeleagă că nu au ce căuta pe fluxul de DEEE-uri, pe fluxul de ambalaje și reciclatorii să înțeleagă și ei că nu au ce căuta pe deșeul menajer. Mi-aș dori ca fiecare să înțeleagă că, dacă fiecare dintre noi suntem corecți, fie că suntem generatori de deșeuri, fie că suntem operatori de salubrizare, fie că suntem reciclatori, lucrurile nu au cum să meargă decât bine. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare