„La fiecare zece tone de deşeuri depozitate, creăm un loc de muncă. Dacă le reciclăm, creăm zece locuri!“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

„La fiecare zece tone de deşeuri depozitate, creăm un loc de muncă. Dacă le reciclăm, creăm zece locuri!“

12 November 2013 - 01:24 PM Reciclare & Recuperare

Managementul deşeurilor municipale reprezintă provocarea secolului. Lipsa spaţiilor de depozitare, poluarea şi cantităţile din ce în ce mai mari de deşeuri menajere duc la o modificare majoră a atitudinii faţă de deşeul menajer, atât din partea Uniunii Europene, cât şi a operatorilor din domeniu. Prezent la Conferința „Managementul dezvoltării durabile al deșeurilor municipale“ organizată de Asociația Română de Salubritate în luna septembrie, David Newman, preşedintele ISWA (International Solid Waste Association - Asociaţia internaţională a deşeurilor solide) ne-a răspuns la câteva întrebări pentru cititorii Revistei ecologic.

ecologic: Ce ne puteți spune despre ISWA, organizația pe care o reprezentați?

David Newman, preşedintele ISWA (International Solid Waste Association): ISWA, Asociația Internațională a Deșeurilor Solide - este o asociație mondială, independentă și non-profit, care lucrează în interesul public cu misiunea declarată de a promova și dezvolta gestionarea durabilă și profesională a deșeurilor la nivel mondial.

Asociaţia noastră reprezintă sectorul industriei, avem aproximativ 40.000 de membri și suntem prezenți în 35 de ţări din întreaga lume.

ISWA se ocupă de industria globală a deşeurilor solide. Suntem conştienţi de faptul că există foarte multe provocări pe care industria din zilele noastre le întâmpină: schimbările climatice, emisiile de carbon şi metan care ajung în atmosferă, industria alimentară şi prevenirea generării de deşeuri alimentare. Trebuie să facem astfel încât o cantitate de 30-40% din deşeurile alimentare să revină în fluxul organic, să devină compost. Asociaţia noastră are în vedere şi realizarea unor strategii cu privire la schimbările climatice, infrastructura privind managementul deşeurilor care se schimbă destul de repede. Schimbările climatice ne obligă să fim mult mai receptivi la felul în care în prezent, oraşele sunt construite, clădirile reabilitate, la depozitele de deşeuri şi la consecinţele inundaţiilor.

ecologic: Industria deșeurilor înseamnă și locuri de muncă. Cam câți oameni lucrează în acest domeniu?

David Newman, preşedintele ISWA: Când ne gândim la deşeuri, ne gândim în primul rând la sănătatea populaţiei. Scopul nostru principal este de a încerca să păstrăm oraşele noastre curate, cetăţenii noştri sănătoşi şi să împiedicăm declanșarea unor epidemii din cauza unui management prost al deşeurilor. Cred că membrii asociaţiei noastre ar putea fi numiți şi „ofiţeri de salubritate“.

Este foarte adevărat că prin intermediul acestui sector de activitate s-au realizat foarte multe locuri de muncă. Iar acest aspect este foarte important pentru societatea noastră. Pentru fiecare cantitate de 10.000 de kg de deşeuri pe care o depozităm, vom crea un loc de muncă. Este adevărat că nu înseamnă foarte mult, dar atunci când vom începe să reciclăm această cantitate, vom crea zece locuri de muncă. Milioane de locuri de muncă au fost create în Uniunea Europeană în ultimii 20 de ani, datorită activităţii de reciclare a deşeurilor şi datorită proiectelor de gestionare a acestora. De asemenea, să nu uităm că suntem şi mari furnizori de energie prin piaţa deşeurilor. În prezent aproape 37 de milioane de oameni din Europa au casele încălzite datorită deşeurilor.

ecologic: Există la nivelul asociației o îngrijorare în ceea ce privește creșterea cantităților de deșeuri alimentare?

David Newman, preşedintele ISWA: Securitatea alimentară este un domeniu nou şi din păcate am descoperit că aproximativ 40% din mâncare este aruncată la gunoi. Consider că acest aspect este unul negativ deoarece ştim câţi oameni din întreaga lume suferă de foamete.Trebuie să avem în vedere tot procesul de fabricare a produselor alimentare, când irosim aceste rezerve de hrană. Noi nu aruncăm doar mâncarea, produsul final, ci şi materiale preţioase ultilizate în procesul de fabricaţie. De asemenea, nu trebuie să uităm că depozitele de deşeuri au devenit mult mai aglomerate din cauza acestor cantităţi industriale de alimente depozitate.

Groapă de gunoi

Eu cred că peste un timp nu vor mai exista rezerve nici de cupru şi nici de fosfor. Aceste se vor găsi însă mai mult în depozitele de deşeuri, în zona clădirilor şi blocurilor demolate. Dar cine va dori să trăiască sau să investească în oraşe murdare și localităţi poluate? Cred că trebuie să ne gândim mult mai serios la aceste aspecte şi astfel să fim mult mai responsabili privind calitatea mediului şi a zonelor în care locuim. Deci, cuvântul „deşeu“ este strâns legat de sănătatea populaţiei şi de gradul de poluare al mediului înconjurător.

ecologic: În ce situație se află acum România din punctul dumneavoastră de vedere?

David Newman, preşedintele ISWA: Piaţa deşeurilor trebuie să fie foarte bine gestionată, iar pentru acest aspect, este nevoie de tehnologii, sisteme de colectare, implementarea legislaţiei, implicarea autorităţilor şi bineînţeles de resurse financiare.

Eu consider că în situaţia în care vă aflaţi acum, aveţi nevoie de bani şi trebuie să înţelegeţi foarte bine cum să puneţi în aplicare propriile sisteme de colectare. Într-un astfel sector de activitate este nevoie ca toată lumea să fie implicată de la ministere, autorităţi locale, producători, colectori, până la simpli cetăţeni. Toţi avem de câştigat de pe urma gestionării corecte a deşeurilor. Dar, cred că trebuie să aveţi grijă şi cu unii experţi din acest domeniu, deoarece nu toţi au cunoştiinţe suficiente şi experienţă de lucru, iar astfel aceştia pot face mai mult rău decât bine. Cred că în acest domeniu de activitate am reuşit să realizăm destul de multe lucruri în ultimii ani.

Fiecare ţară a trecut prin modificări majore privind managementul deşeurilor, de la un sistem plin de lipsuri la unul radical îmbunătăţit şi complex. De aceea, nu am nicio îndoială că şi România va avea în curând un sistem de gestionarea al deşeurilor eficient şi vreau să precizez că asociaţia noastră va oferi sprijin şi asistenţă în toate demersurile pe care le veţi face.

ecologic: Se ştie că sunt mai multe tipuri de deşeuri: electrice şi electronice, industriale, deşeurile din construcţii, ambalajele. Sunt consumatorii conștienți de pericolul pe care-l pot reprezenta deșeurile?

David Newman, preşedintele ISWA: Din păcate, nu toţi consumatorii sunt preocupaţi de tratarea deșeurilor într-un mod corespunzător şi astfel apar anumite consecinţe: emisii de dioxid de carbon, lipsa unor oportunităţi de angajare, comerţul ilegal, dumping-ul ecologic, sănătate publică şi urbană, declanşarea unor epidemii, distrugerea resurselor naturale, deversarea gunoaielor în oceane. În prezent o mare cantitate de deşeuri din plastic pluteşte în Oceanul Indian, în Oceanul Atlantic şi în Pacific. Ştim cu toţii, cantitatea de deşeuri creşte în raport cu veniturile înregistrate. Ţări ca Japonia, Coreea, SUA, Austria, Germania, Scandinavia şi Olanda deţin și economii avansate, dar şi sisteme eficiente de management al deşeurilor. Există anumite tipuri de proiecte şi sisteme care pot fi preluate, dacă doriţi să aveţi o gestionare eficientă a deşeurilor în propriile ţări.

Aveți nevoie de următoarele: o acoperire în colectare de 100%, nici o depozitare ilegală a deşeurilor, reciclare a compostului de peste 50% a deşeurilor municipale solide, impozite privind eliminarea deşeurilor, obţinerea energiei din deşeuri mai mult de 10%, nici o opoziţie publică, stimulente pentru energia rezultată din surse regenerabile, scheme privind răspunderea extinsă a producătorului.

Noi deţinem tehnologii avansate, incineratoare care par nişte catedrale, sisteme de urmărire a deşeurilor prin satelit, sisteme de colectare hidraulice. În Japonia, Coreea şi în unele ţări europene precum Suedia, Germania, Austria, există dezbateri în cadrul cărora se discută despre prevenire şi modalităţi de reducere a cantităţilor de deşeuri. În cadrul acestor dezbateri se discută şi dacă vom obţine prea multă energie sau prea multă materie primă din valorificarea deşeurilor. Și care ar fi echilibrul corect, mai multă energie sau mai multă materie primă? Scopul acestor discuţii este să ajungem la zero cantităţi de deşeuri depozitate. Unele ţări cum ar fi Germania au ajuns la acest nivel. Dar acest lucru nu înseamnă că am ieşit din acest business, ci înseamnă că ne vom gândi mult mai serios la cum ne vom gestiona deşeurile într-un mod cât mai eficient. Este foarte important să depozităm cât mai puţine cantităţi de deşeuri sau chiar deloc, pentru că aceste deşeuri pot reprezenta o resursă valoroasă, atâta timp cât ele sunt gestionate într-un mod corect. În Austria, în ultimii 10 ani, cantităţile de deşeuri generate au fost reduse cu 20%.

ecologic: Care sunt însă costurile unui asemenea management? Și unde se situează România în ceea ce privește managementul deșeurilor?

David Newman, preşedintele ISWA: Când vorbim despre costuri, în ţările cu un sistem eficient de gestionare al deşeurilor, suma alocată este de 200 de euro pe cap de locuitor pe an. Costurile pentru protecţia mediului înconjurător sunt de aproximativ 1% din PIB (produsul intern brut). Uneori, în ţările cu o economie mai dezvoltată, reciclarea nu duce întotdeauna la recuperarea completă a acestor sume, fiindcă nu toţi sunt experţi în tot ceea ce înseamnă colectare, reciclare şi valorificare a deşeurilor.

Cred că România face parte din ţările aflate în categoria a doua în ceea ce priveşte sistemul de gestionare la deşeurilor. În această situaţie, sunt ţări precum Turcia, Brazilia, Africa de Nord şi de Sud, ţările mediteraneene în care sistemul de colectare al deșeurilor este departe de a fi de 100%, nivelurile de reciclare sunt sub 20%, aşa că avem foarte multe depozite ilegale și peste 80% din deşeuri sunt depozitate. Sunt sigur că aceste depozite ilegale sunt în afara Bucureştiului şi pot fi localizate oriunde. În România se reciclează foarte puţine cantităţi de deşeuri şi astfel acestea sunt depozitate pentru o perioadă îndelungată. În Italia sunt acum depistate prin satelit 5000 de halde ilegale. Există o opoziţie publică foarte mare în ceea ce priveşte incinerarea deşeurilor dar nu şi împotriva depozitării ilegale, ceea ce nu este tocmai în regulă. În aceste ţări, sunt foarte puţine sau chiar lipsesc schemele privind răspunderea extinsă a producătorului, taxele pentru depozitare sunt foarte mici şi sunt doar câteva sectoare ale economiei care au în vedere informarea producătorului şi a consumatorului în tot ceea ce înseamnă reciclarea şi valorificarea deşeurilor. Cred că aceste situaţii le găsim şi în România. Eu consider ca în cadrul dezbaterilor cu privire la gestionarea eficientă a deşeurilor, în aceste ţări ar trebui să se discute şi să se găsească soluţii privind răspunderea extinsă a producătorului, taxele, sistemul de reciclare, închiderea gropilor de gunoi, activitatea de valorificare a deşeurilor, obţinerea energiei din deşeuri şi despre reducerea emisiilor. Este foarte important să ajungem să inducem populaţiei responsabilitatea privind managementul corect al deşeurilor, de la producător, consumator, colector, reciclator până la valorificator.

În ceea ce priveşte costurile, de exemplu în Serbia, suma variază între 30-60 euro pe cap de locuitor pe an. În ţările cu un sistem avansat de management al deşeurilor costurile sunt de aproximativ 200 de euro, astfel încât se observă o diferenţă destul de mare. Deci, de cât timp şi de câţi bani este nevoie ca aceste ţări să cheltuiască pentru a avea o legislaţie mai bună şi pentru o implementare cât mai eficientă astfel încât să existe o diferenţă de costuri cât mai mică?

Multe ţări să află în curs de dezvoltare, vorbim de aproximativ cinci miliarde de oameni. Sunt ţări care doresc să se dezvolte într-un ritm cât mai accelerat, ţări din Asia şi din Africa înregistrează o colectare a deşeurilor între 20-50%, dar acest lucru are loc doar în cartierele rezidenţiale unde locuiesc cetăţenii bogaţi. Haldele cu deşeuri sunt peste tot. De exemplu, în Filipine nu există niciun control privind cantităţile de deşeuri depozitate şi nu sunt prevăzute deloc taxe pentru astfel de depozite. În ţări ca Argentina, nu există incineratoare, gropile de gunoi sunt peste tot şi nu sunt stabilite taxe privind energia regenerabilă. Deci, activitatea de colectare în astfel de ţări reprezintă o adevărată provocare atât pentru autorităţi cât şi pentru populaţie. În astfel de ţări, gropile de gunoi sunt regula principală.

ecologic: Sărăcia extremă este o realitate în multe părți ale lumii...

David Newman, preşedintele ISWA: Da, e adevărat, sunt foarte mulţi oameni săraci care trăiesc căutând prin gunoaiele depozitate şi astfel sunt expuşi la diverse afecţiuni. Chiar în centru capitalei Indoneziei, în Jakarta, deşeurile sunt arse peste tot şi astfel sunt eliberate substanţe pe care populaţia le inhalează zilnic. În astfel de ţări se înregistrează o rată de reciclare foarte scăzută şi populaţia săracă a găsit o sursă de supravieţuire din furtul firelor din cupru, a fierului şi a produsele electronice.

Asistenţă socială

În capitala Kenyiei, în Nairobi, ca şi în India, o bună parte a populaţiei se hrăneşte din alimentele aruncate la gropile de gunoi.

Numărul celor care locuiesc în mediul urban reprezintă mai mult decât jumătatea întregii populaţii. Aproximativ trei milioane de cetăţeni pe săptămână vin din mediul rural către cel urban, astfel că oraşele devin foarte aglomerate, iar guvernele şi autorităţile locale sunt depăşite atunci când trebuie să realizeze programe şi strategii privind sistemul de sănătate, de servicii sociale şi de transport eficient.

Potrivit Băncii Mondiale jumătate din populaţia lumii nu beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor. În anul 2013, ar trebui să cheltuim aproximativ 40 de miliarde de dolari pentru colectare. Dar populaţia este în creştere, aşa că în anul 2025 va trebui să cheltuim 150 de miliarde dacă nu vom avea situaţia sub control. În Jakarta, gunoaiele sunt aruncate peste tot, iar populaţia plăteşte mai puțin de 6 euro pe cap de locuitor pe an, aproape nimic pentru servicile privind protejarea mediului înconjurător. Întrebarea este cât mai trebuie ca aceste ţări să realizeze strategii de colectare şi valorificare astfel încât să se treacă de la nişte norme de bază la nişte standarde ridicate privind un management eficient al deşeurilor. Autorităţile realizează că se află în faţa unui decalaj foarte mare şi se pare că acest lucru îi sperie foarte tare. Există foarte multe lucruri pe care managerii responsabili pentru managementul deşeurilor şi salubritate trebuie să le realizeze. Trebuie să avem în vedere că populaţia creşte şi dacă nu gestionăm corect capitolul deşeuri, putem avea parte de un declin şi pe acest segment.

ecologic: De ce are nevoie România, de strategii, de planuri pe termen lung?

David Newman, preşedintele ISWA: Știu că în România aveţi strategii, dar în acelaşi timp este foarte important să vedeţi lucrurile în perspectivă. Trebuie să găsiţi modele economice, cum să se realizeze plăţile, care ar fi mecanismele potrivite pentru sistemele voastre de gestiune. De asemenea, este foarte important să se realizeze investiţii reale în acest segment de activitate şi să se stabilească modelele financiare de care fiecare societate în parte are nevoie. Aş dori să precizez că sunt foarte multe modele bune de urmat. Asociaţia noastră încearcă să sprijine ţările care se află în curs de consolidare a sistemului de management al deşeurilor, să oferim ajutor guvernelor şi autorităţilor cu diverse proiecte. Este adevărat că avem mai multe resurse financiare pentru activităţile de training, în prezent negociem trei centre de formare, situate în Sud-Estul Asiei, în Africa şi în America Latină. Ne dorim foarte mult să găsim resursele financiare necesare pentru a pregăti câţi mai mulţi manageri locali. Ţări ca şi România au nevoie de strategii planificate pe termen lung, de legături strânse de afaceri în acest domeniu de activitate şi de un cadru legislativ eficient pentru investiţiile în managementul deşeurilor.

Din păcate, Italia are atât de multe reglementări legislative în acest sector de activitate că totul este paralizat. Trebuie menţionat faptul că nici prea multă legislaţie nu este un lucru bun. Ceea ce este cu adevărat important şi acest lucru este valabil pentru toată lumea, este implementarea, punerea în aplicare a legislaţiei.   



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare