Milioane de oameni vor muri de foame dacă nivelul emisiilor de carbon va continua să crească - Schimbări climatice | Ecologic

Schimbări climatice

Milioane de oameni vor muri de foame dacă nivelul emisiilor de carbon va continua să crească

08 January 2016 - 05:11 PM Schimbări climatice

Criza alimentarăSecuritatea alimentară mondială, temă abordată în cadrul Conferinţei Părţilor Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP 21) de la Paris, este şi va rămâne o problemă crucială. Foametea este una dintre cele mai grave consecințe ale încălzirii globale.

Problema securității alimentare a fost ridicată în cadrul discuţiilor care au avut loc la COP21 la Paris de un număr mare de experți care se tem că aceasta ar putea provoca mai multe conflicte și ar putea să determine migrarea oamenilor din ce în ce mai mult.

Este un fapt puţin cunoscut că la nivel mondial situaţia privind securitatea alimentară s-a îmbunătățit în ultimii ani. În prezent, sunt 805 de milioane de persoane subnutrite, aproximativ 11% din populația globală, în timp ce în perioada 1990-1992, cifra a fost de aproximativ un miliard, mai exact 19% din populație. Cu toate acestea, situația s-ar putea deteriora rapid din cauza schimbărilor climatice.

Din păcate, primele efecte se fac deja simțite, chiar dacă acestea au fost oarecum compensate prin rate de creștere prezentate de către țările aflate în curs de dezvoltare. De exemplu în India, unde agricultura este grav afectată de capriciile climei, în mod normal, în luna martie care este o perioadă uscată s-au înregistrat ploi care au crescut într-un procent între 500% și 1000%, în anumite provincii. Astfel, pentru fiecare grad Celsius crescut, s-a înregistrat o scădere a producţiei culturilor de grâu cu 20%, iar potrivit Organizaţiei pentru Alimentație și Agricultură, producția mondială de alimente va trebui să crească cu 70% până în anul 2050 pentru a face față creșterii populației.

Africa, prima victimă în lupta cu foametea

Într-un raport publicat în data de 2 decembrie 2015, Departamentul pentru Agricultură al SUA a prezentat câteva statistici destul de îngrijorătoare. Este posibil ca nivelul de CO2 să ajungă la un ni-vel de 850 de părți per milion (ppm) până în anul 2080, în com- parație cu cantitatea actuală de 400 ppm, iar această cifră va duce la situaţia în care vor fi în plus 175 de milioane de oameni subnutriţi.
În mod aşteptat, zona sub-sahariană a Africii ar fi cea mai rău afectată, urmată de Asia, apoi America Latină, aceasta este concluzia Programului Mondial Alimentar (PAM), care, în data de 1 decembrie a.c., a lansat o hartă interactivă ce trasează securitatea alimentară în ceea ce privește e-misiile de gaze cu efect de seră.
„Dincolo de problemele de sănătate, lipsa de securitate alimentară ar putea avea consecințe geo- politice dezastruoase, iar țările care importă mai mult şi care se confruntă cu efectele încălzirii globale sunt mult mai expuse la volatilitatea prețurilor și totodată se află într-o poziție foarte periculoasă“, a explicat Hilal Elver, raportor special privind Dreptul la Hrană.

Situaţia mărilor tulburi

În afară de efectele secetei și de alte fenomene meteorologice extreme, creșterea nivelului mă-rii reprezintă o amenințare semnificativă pentru agricultură şi nu doar în Bangladesh, dar şi în Africa. Confruntați cu această a-menințare, Teresa Anderson, reprezentantă a ONG-ului Action- Aid a conturat un proiect în care 4.000 de hectare de teren de coastă din Gambia au fost recuperate din mare prin construirea unui dig. Terenul devenise necultivabil din cauza inundaților frecvente, un rezultat al creșterii ni- velului mării.
Cu sprijinul Agenției spaniole pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională, digul lung de 4 km a oprit marea înainte ca a-ceasta să ajungă să inunde terenurile agricole și a permis fermi- erilor locali să desalinizeze solul prin utilizarea apei de ploaie colectate de pe dig.
Proiectul, în valoare de 350 de mii de dolari, ar fi nerealist din punct de vedere financiar pentru multe țări aflate în curs de dezvoltare. Anderson a subliniat faptul că acest proiect a trimis un semnal puternic către toţi liderii lumii și către summit-ul COP21 şi anume că „finanțarea este necesară pentru ca emisfera sudică a Planetei să se poată adapta la schimbările climatice“.

Ramona Buciu



Alte articole in rubrica Schimbări climatice