Agenția Europeană de Mediu a lansat Indicele de Calitate a Aerului, care permite cetățenilor să verifice calitatea aerului din locul în care trăiesc, folosind o hartă interactivă și fișe naționale actualizate care prezintă o sinteză anuală a poluării din aer și a impactului acesteia asupra țărilor membre.
 Irina Tomșa

Agenția Europeană de Mediu (AEM) a lansat pe 16 noiembrie a.c. Indicele de Calitate a Aerului. Acesta este prezentat pe o hartă interactivă a Europei (airindex.eea.europa.eu), astfel încât utilizatorii pot afla care este calitatea aerului din anumite țări, regiuni sau orașe.

Potrivit AEM, „indicele european al calității aerului arată situația calității aerului pe termen scurt la fiecare dintre cele peste 2.000 de stații de monitorizare din Europa. Uniunea Europeană stabilește standarde de calitate a aerului atât pe termen scurt (oră, zi), cât și pe termen lung (anual). Prin urmare, indicele nu reflectă situația pe termen lung (anual) a calității aerului, care poate varia considerabil“.

Cât de gravă este poluarea aerului?

Raportul anual privind calitatea aerului în 2017 publicat de AEM arată că particulele fine în suspensie continuă să cauzeze anual decesul prematur a peste 400.000 de europeni.

Karmenu Vella, comisarul UE pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, a declarat: „Poluarea aerului este un ucigaș invizibil, de aceea indicele poluării aerului este necesar pentru a informa cetățenii europeni asupra stării calității aerului pe care îl respiră în cartierul lor. Colaborăm cu orașe, regiuni, țări, precum și cu industria, pentru a contracara sursele acestei poluări, o combinație provenită de la fabrici, gospodării și câmpuri agricole, nu doar din transport“.

Indicele ia în calcul cinci poluanți principali care dăunează sănătății oamenilor și mediului: pulberi în suspensie (PM2,5 și PM10), ozon troposferic (O3), dioxid de azot (NO2) și dioxid de sulf (SO2). Iată efectele nocive ale acestor compuși, potrivit site-ului dedicat al Ministerului Mediului, calitateaer.ro:
• Pulberile în suspensie (PM2,5 și PM10) afectează sistemul respirator, provoacă inflamații și intoxicări și agravează simptomele astmului.
• Ozonul troposferic (O3) cauzează iritarea traiectului respirator și iritarea ochilor, iar în concentrații mari provoacă reducerea funcției respiratorii.
• Dioxidul de sulf (SO2) provoacă infecții respiratorii prin expunerea pe termen lung la concentrații reduse, iar la concentrații ridicate cauzează dificultăți respiratorii grave. În plus, compusul poate crește efectele periculoase ale ozonului troposferic.
• Dioxidul de azot (NO2) cauzează dificultăți respiratorii și disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la concentrație redusă poate provoca emfizem pulmonar, iar la concentrații ridicate poate fi fatală.

În România și infringementul plutește în aer

Pe harta interactivă a Indicelui de Calitate a Aerului, airindex. eea.europa.eu, harta României apare fără niciun indicator, iar fișa națională este goală. Până când vor fi comunicate și agregate datele pentru țara noastră, putem interoga harta de pe www.calitateaer.ro. Cifrele de aici arată că stăm foarte bine la calitatea aerului. Nu se pomenește nimic despre pericolul de infringement și de repetatele atenționări din partea Uniunii Europene pentru că România a înregistrat depășiri ale normelor de noxe admise și nu ia măsuri pentru ameliorarea calității aerului. Așadar, să tragem aer în piept, dar cu precauție. 