„Doar“ 26.490 de români au decedat prematur din cauza poluării în 2016 - Schimbări climatice | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Schimbări climatice

„Doar“ 26.490 de români au decedat prematur din cauza poluării în 2016

22 November 2019 - 02:52 PM Schimbări climatice

175-48_lrCe se întâmplă cu aerul Europei și încotro ne îndreptăm? Un raport recent a analizat concentrațiile poluanților nocivi din aer și a calculat câte decese premature au provocat în 2016. În țara noastră principalii trei poluanți ar fi responsabili pentru moartea a 26.490 de oameni, însă cum România obișnuiește să raporteze date cosmetizate, probabil că am avut mai mulți oameni care au murit cu zile.
 Irina Tomşa

Agenția Europeană de Mediu (AEM) a publicat recent studiul „Calitatea aerului în Europa - Raport 2019“. Analiza experților s-a bazat pe datele înregistrate de peste 4.000 de stații de monitorizare și comunicate de autoritățile statale, iar concluziile arată că aproape toți cetățenii europeni care locuiesc în orașe sunt expuși unor niveluri de poluare care depășesc pragurile de siguranță stabilite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Top 3 poluanți atmosferici nocivi și unde se depășește nivelul de siguranță

175-49Sănătatea europenilor este pusă în pericol de calitatea precară a aerului mai ales în zonele urbane, iar cele mai grave efecte le au particulele în suspensie (PM), dioxidul de azot (NO2) și ozonul de la nivelul solului (O3). Raportul arată că doar particulele fine (PM2,5) au provocat aproximativ 412.000 de pierderi premature de vieți omenești în cele 41 de state monitorizate în anul 2016, din care circa 374.000 de decese au avut loc pe teritoriul Uniunii.

În 2017 la 69% din stațiile de monitorizare a calității aerului din Europa au fost înregistrate niveluri de poluare cu particule PM10 care depășeau cu mult pragurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Aceste concentrații au fost prea mari în șapte state membre: Bulgaria, Ungaria, Cehia, Italia, Polonia, România și Slovacia. Țara noastră s-a numărat printre statele în care pragurile stabilite de OMS au fost depășite și în privința concentrațiilor de PM2,5. În privința concentrației de ozon la nivelul solului, România s-a clasat destul de bine, cu valori mai mici față de limitele OMS. La dioxidul de azot (NO2) însă am depășit pragul considerat inofensiv pentru sănătate, la fel ca alte opt țări: Turcia, Spania, Marea Britanie, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Italia, Portugalia și Serbia. La poluarea cu benzen, România a ocupat un rușinos loc în top 3, alături de Belgia și Spania, state care au înregistrat valori de peste 5 μg/m3 în câte un singur punct de monitorizare, în timp ce la noi au existat două.

Câți oameni mor cu zile în România și în UE

Însumând estimările din raport reiese că în 2016 România a pierdut prematur 26.490 de vieți omenești: 23.400 de decese premature au fost cauzate de PM2,5, 2.600 de dioxidul de azot și 490 de ozonul de la nivelul solului. În același an, la nivelul statelor UE-28 particulele fine PM2,5 au provocat 374.000 de morți premature, dioxidul de azot 68.000 și ozonul 14.000, adică în total aproape jumătate de milion de victime: 456.000.

Impactul poluării este nedemocratic

Deși poluarea afectează întreaga populație, anumite grupuri sunt mai vulnerabile și suferă consecințe mai grave: copiii, vârstnicii, gravidele și persoanele cu probleme de sănătate preexistente. Europenii cu venituri mici locuiesc adesea în preajma zonelor industriale sau a rutelor aglomerate și astfel sunt mai expuși noxelor. De asemenea, persoanele cu venituri reduse folosesc în gospodării combustibili solizi de proastă calitate cum ar fi cărbunii sau lemnele pe care le ard în sobe cu eficiență redusă care poluează aerul cu particule fine și hidrocarburi aromatice policiclice atât în interiorul, cât și în exteriorul încăperii. Dincolo de acestea, persoanele dezavantajate au de multe ori o stare de sănătate mai precară și acced mai greu la servicii medicale de calitate, ceea ce le face și mai vulnerabile. Raportul menționează că în aceste situații se află mulți cetățeni din centrul și sud-estul Europei.

Agenția Europeană de Mediu a demonstrat și într-un studiu precedent modul în care poluarea atmosferică și fonică, precum și temperaturile extreme afectează în mod disproporționat cetățenii cei mai vulnerabili.

Aerul poluat aduce sărăcie

Dincolo de degradarea sănătății și reducerea speranței de viață a oamenilor, aerul poluat provoacă și pierderi economice indirecte dar importante: costuri mai mari pentru sistemul de sănătate, recolte mai slabe în agricultură și silvicultură, reducerea productivității muncii ș.a.

Europenii au devenit conștienți de nocivitatea poluării, pe care o consideră în prezent cel mai mare risc de mediu asupra sănătății umane și al doilea cel mai important motiv de preocupare după schimbările climatice.

Există progrese, doar că sunt mici și lente

175-50Noul raport arată că în pofida poluării persistente, reglementările impuse la nivelul Uniunii și măsurile locale ameliorează calitatea aerului din Europa și au efecte pozitive asupra sănătății oamenilor. De exemplu, decesele premature cauzate de particulele fine pe teritoriul Uniunii în 2016 au fost cu aproximativ 17.000 mai puține față de cele din 2015. Potrivit AEM, deși diferențele dintre condițiile meteo de la un an la altul pot influența nivelul de poluare și impactul asupra sănătății, reducerea semnalată corespunde estimărilor Agenției care declarase anterior că numărul deceselor premature cauzate de PM2,5 în Europa vor scădea cu aproximativ jumătate de milion comparativ cu anul 1990.

Autorul principal al raportului, Alberto González Ortiz, a atras atenția că deși nivelul de particule periculoase din orașele europene este în scădere, ritmul de diminuare nu este suficient de rapid: „nu am atins încă standardele Uniunii Europene și, desigur, suntem departe de a atinge standardele OMS“.

La rândul său, comisarul european pentru Mediu, Afaceri maritime și Pescuit, Karmenu Vella, a declarat că este inacceptabil ca vreunul dintre noi să trebuiască să-și facă griji dacă simplul act de a respira este sau nu periculos. „De aceea trebuie să facem eforturi mai mari pentru a ne asigura că standardele UE sunt îndeplinite peste tot“.

Agenția Europeană de Mediu precizează că transportul rutier, centralele electrice, industria, agricultura și gospodăriile sunt principalele surse de poluanți atmosferici periculoși și cauzele majore ale emisiilor de gaze cu efect de seră și ale pierderii biodiversității.

„Europa are acum o oportunitate unică de a stabili o agendă ambițioasă care să abordeze cauzele sistemice ale presiunilor de mediu și poluării aerului. Facem progrese, dar este timpul să accelerăm schimbările în sistemele noastre energetice, alimentare și de mobilitate pentru a ne plasa pe o traiectorie a sustenabilității și a unui mediu sănătos“, a declarat Hans Bruyninckx, directorul executiv al AEM.

Autoritățile române, prinse cu poluarea sub preș

Potrivit raportului de țară dat publicității în aprilie 2019, „calitatea slabă a aerului continuă să fie o problemă în România. Principalele surse de poluare a aerului provin din sectorul transporturilor și din cel al energiei, în special din utilizarea combustibililor fosili/solizi în gospodării“.

Situația reală este însă mai îngrijorătoare decât o arată cifrele. Același raport de țară spune clar că „au fost identificate deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea aerului măsurate de rețeaua de monitorizare din România și raportate Comisiei Europene. În realitate, situația ar putea fi mult mai gravă decât cea raportată efectiv“. Cu alte cuvinte, guvernul nostru a fost prins cu minciuna, după ce a practicat-o „sistemic și structural“.

România nu s-a grăbit să remedieze deficiențele. Ca urmare, pe 25 iulie 2019 Comisia Europeană a lansat două proceduri de infringement împotriva României legate de „incapacitatea“ de monitorizare a calității aerului și de nerespectarea directivelor privind emisiile industriale dăunătoare pentru sănătatea oamenilor. Comisia a avertizat că „deși România și-a revizuit întreaga rețea de monitorizare a calității aerului, persistă numeroase lacune în ceea ce privește numărul și tipul corespunzător de puncte de prelevare pentru măsurarea calității aerului“.

Avertismentul a fost prea elegant formulat pentru guvernanții noștri ca să-i determine să facă totuși ceva. Chiar și în acest moment pe harta interactivă a calității aerului airindex.eea.europa.eu fața României are numai puncte negre și la fiecare scrie „nu există date disponibile“.

Cam câți români merg la vot în autovehicule nepoluante?

Pe 24 octombrie a.c. Eurostat (biroul de statistică al Uniunii Europene) a publicat datele pentru 2017 referitoare la motorizarea autovehiculelor din spațiul co- munitar. Acum doi ani în România peste jumătate din autoturisme erau echipate cu motoare pe benzină. E drept că și alte 12 state membre erau în situații similare, doar că acelea își monitorizează corect poluarea și în general iau măsuri concrete pentru a o remedia. Cine își imaginează că în 2019 autovehiculele românilor sunt mai puțin poluante merită o diplomă pentru naivitate.

Întâmplător, tot pe 24 octombrie a.c. a fost adoptat și proiectul „Vinieta Oxigen“ al Primăriei Capitalei. Forma finală demonstrează că edilii Bucureștiului nu se grăbesc, fiindcă mai este doar un an până la alegerile locale. Nicio taxă, nicio interdicție nu va fi aplicată din ianuarie 2020 cum era stipulat inițial. Accesul autovehiculelor non-Euro, Euro 1 și 2 va fi interzis în Capitală din 2022, iar al celor Euro 3 din 2024. Taxele pentru mașinile poluante sunt cam usturătoare pentru buzunarele cetățenilor care nu-și permit mașini noi și moderne, așa că primul moment al aplicării prevederilor este programat pe 1 ianuarie 2022, când oamenii vor fi avut timp să uite ce-i așteaptă, iar aleșii metropolei vor toarce molcom, tolăniți pe mijloc de mandat.

Regulile sunt reguli. Și ce confirmă mai bine o regulă decât excepțiile? La plata vinietei Oxigen sunt prevăzute cam tot atâtea excepții câte autorități și servicii publice are statul român, plus companii municipale, inclusiv Societatea de Transport București (să n-avem vorbe despre Otokare și alte achiziții viitoare departe de a fi electrice sau măcar hibride, da?).

Amendament pe ultimul drum

Între multele excepții la plata vinietei Oxigen nu am văzut să se numere și Administrația Cimitirelor. Ori Primăria a decis că bucureștenii trebuie să plătească și după ce și-au dat ultima suflare de aer poluat, ori a scăpat din vedere dricurile non-Euro, Euro 1 și 2 care conduc cetățenii pe ultimul drum. Dar până în ianuarie 2022 e destul timp pentru un amendament. Care-i graba? Noi să fim sănătoși... 



Alte articole in rubrica Schimbări climatice