România are un mare potenţial - Schimbări climatice | Ecologic

Schimbări climatice

România are un mare potenţial

24 February 2011 - 06:57 PM Schimbări climatice

Din punct de vedere al mediului înconjurător, al convieţuirii dintre om şi natură şi al grijii faţă de spaţiul public, Japonia a fost şi va rămâne un exemplu.  Ambasadorul Japoniei E.S. Domnul Natsuo AMEMIYAa avut amabilitatea de a ne acorda un interviu pe aceste teme, pentru cititorii revistei ecologic.

ecologic: Care sunt, domnule ambasador, priorităţile actuale ale Japoniei în domeniul protecţiei mediului?
E.S. Domnul Natsuo AMEMIYA, Ambasadorul Japoniei la Bucureşti: Japonia face eforturi serioase în domeniul problemelor globale de mediu, precum schimbarea climatică, bio-diversitatea etc.
Schimbarea climatică este un pericol pentru umanitate. Nicio naţiune nu o poate rezolva singură, în schimb este nevoie de un efort concertat al întregii comunităţi internaţionale. Este imperativ să stabilim un cadru internaţional care să includă nu numai naţiunile industrializate, ci şi alte ţări importante, cum ar fi ţările în curs de dezvoltare.

Ca un bun exemplu al efortului depus de Japonia în sprijinul problemei schimbărilor climatice în România, în noiembrie, Ambasada Japoniei în România, în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie a României şi cu Jetro Bucureşti, a organizat un seminar de afaceri referitor la problema mediului înconjurător.

În luna octombrie a avut loc la Nagoya, Japonia, a Zecea Reuniune a Conferinţei Membrilor (Tenth Meeting of the Conference of the Parties - COP10) a Convenţiei privind Diversitatea Biologică. Ca preşedinte al COP10, Japonia a contribuit la crearea consensului între semnatari în vederea ajungerii la un acord. În timpul reuniunii, Japonia a anunţat măsurile de asistenţă menite să sprijine eforturile făcute de ţările în curs de dezvoltare pentru conservarea diversităţii biologice.

ecologic: Cum se încearcă în Japonia găsirea echilibrului între dezvoltare şi protecţia mediului?
E.S. Domnul Natsuo AMEMIYA, Ambasadorul Japoniei la Bucureşti: O dezvoltare compatibilă cu mediul înconjurător şi promovarea dezvoltării sustenabile sunt provocări cărora întreaga lume trebuie să le facă faţă. Încălzirea globală progresivă şi poluarea gravă a mediului înconjurător care însoţeşte creşterea economică în ţările în curs de dezvoltare ameninţă vieţile oamenilor care trăiesc în aceste ţări. Pentru a soluţiona aceste probleme ale mediului înconjurător, prin utilizarea Asistenţei Oficiale pentru Dezvoltare (Official Development Assistance - ODA), Japonia susţine eforturile de auto-ajutorare întreprinse de ţările în curs de dezvoltare şi ia măsuri coerente care corespund fiecărei faze din cadrul unei situaţii de dezastru, inclusiv răspunsul în cazul situaţiilor de urgenţă, reconstrucţie şi prevenire.

ecologic: Mai reprezintă deşeurile casnice o problemă pentru Japonia? Când au apărut primele măsuri legislative care au reglementat acest domeniu şi când s-au văzut primele rezultate?
E.S. Domnul Natsuo AMEMIYA, Ambasadorul Japoniei la Bucureşti: În Japonia, Legea pentru Gestionarea Deşeurilor a fost promulgată în anii 1970. În această perioadă, cantitatea de deşeuri a crescut cu aproape 10% în fiecare an, astfel încât municipalităţile au făcut tot ce le-a stat în putere să construiască incineratoare sau facilităţi pentru gropi de gunoi ecologice. În 2008, cantitatea totală de deşeuri produse într-un an a fost de 52 de milioane de tone. Comparativ cu 1985, când s-au înregistrat 42 de milioane de tone, putem spune că această cantitate a crescut considerabil.

Deoarece în Japonia avem o suprafaţă limitată de teritoriu şi o densitate mare a populaţiei, ne confruntăm cu o lipsă a facilităţilor funciare. În Japonia, mai mult de jumătate dintre deşeuri sunt incinerate. Restul sunt reciclate sau ajung în groapa de gunoi ecologică, dar înainte de a ajunge la groapa de gunoi ecologică, deşeurile sunt incinerate sau uscate sau neutralizate pentru a li se reduce volumul sau pentru a elimina agenţii toxici.

Fiecare municipalitate are propriile reguli pentru gestionarea deşeurilor dar, în general, acestea au implementat măsuri pentru a reduce cantitatea de deşeuri. De exemplu, în Tokyo, fiecare cetăţean trebuie să arunce gunoiul într-o pungă specială de gunoi. Preţul acelor pungi include o taxă locală. În felul acesta oamenii încearcă să minimizeze cantitatea de gunoi, alegând produse cu mai puţine ambalaje, pentru a plăti mai puţin către primărie.

ecologic: Vă rog să ne spuneţi dacă colectarea selectivă a deşeurilor este în Japonia o realitate şi cum funcţionează acest sistem.
E.S. Domnul Natsuo AMEMIYA, Ambasadorul Japoniei la Bucureşti: Da. În Japonia, colectarea selectivă a deşeurilor este într-adevăr o realitate. În majoritatea spaţiilor publice, precum gări, instituţii publice etc., există coşuri de gunoi pentru diferite tipuri de deşeuri. În funcţie de tipul de gunoi pe care îl aveţi (hârtie, cutii, sticle de plastic etc.) puteţi arunca gunoaiele separat.

Mai mult, caselor particulare le este permis să arunce gunoiul numai într-o anumită zi a săptămânii, în funcţie de tipul de gunoi. De exemplu, în zilele de luni nu se pot arunca decât PET-uri, iar în zilele de marţi nu se pot arunca decât deşeuri alimentare casnice etc. Acest tip de regulă face să le fie oamenilor mai uşor să pre-selecteze materialele pentru reciclare.

În plus, atunci când cineva doreşte să arunce un obiect care intră sub incidenţa Legii pentru Reciclarea Electrocasnicelor (Law for the Recycling of Home Appliances - LRHA), persoana respectivă telefonează la Primărie, la departamentul care se ocupă de reciclarea electrocasnicelor, menţionează obiectul pe care intenţionează să îl arunce şi Primăria îi oferă un cost estimativ (adică taxa de reciclare), un număr de înregistrare şi stabileşte data când vor veni angajaţii serviciului de salubritate pentru a prelua obiectul respectiv.

ecologic: Din câte ştiu Japonia este prima ţară din lume care a implementat un sistem eficient de reciclare a deşeurilor elec- trice şi electronice. Când s-a început, cum şi la ce rezultate s-a ajuns în prezent?
E.S. Domnul Natsuo AMEMIYA, Ambasadorul Japoniei la Bucureşti: Da. Vorbiţi de aşa-numitele e-deşeuri: telefoane mobile, calculatoare şi alte deşeuri electronice. Japonia abordează problemele legate de e-deşeuri cam din aceeaşi perioadă, 2000-2001. Acest tip de deşe-uri face obiectul unei alte legi, numită Legea pentru Promovarea Utilizării Efective a Resurselor (Law for the Promotion of Effective Utilization of Resources - LPUR). În prezent, japonezii care doresc să se debaraseze de obiecte electronice nedorite au mai multe opţiuni.

Există mai multe modalităţi de colectare - noi le numim KAITORI, care vin cu camionete la apartamentul dumneavoastră, se uită la obiectele nedorite şi apoi vă oferă un preţ pentru a vă debarasa de ele. Uneori vin oameni de la centrele de reciclare, care anunţă printr-un megafon că se cumpără deşeuri. Uneori plătesc un preţ pentru deşeuri, alteori iau deşeurile pe gratis, sau alteori percep o taxă pentru preluarea e-deşeurilor.

Deţinătorii de calculatoare au opţiunea de a vinde calculatoarele vechi on-line, pe site-uri speciale, sau de a le trimite înapoi producătorului pentru un preţ mic. Pentru început, deţinătorul calculatorului va suna producătorul şi îl va anunţa că va trimite înapoi calculatorul uzat. Producătorul va trimite un aviz de expediţie care include taxa de reciclare şi, în final, deţinătorul se va duce la oficiul poştal, va plăti taxa de reciclare şi preţul expedierii şi va trimite obiectul înapoi producătorului.

Pentru telefoanele mobile, este chiar şi mai uşor. Producătorii de telefoane mobile vor lua înapoi pe gratis de la dumneavoastră modelele mai vechi, în special dacă faceţi upgrade (cumpăraţi un model mai performant).

ecologic: Cum funcţionează în Japonia principiul „poluatorul plăteşte“?
E.S. Domnul Natsuo AMEMIYA, Ambasadorul Japoniei la Bucureşti: Principiul conform căruia poluatorul plăteşte daune sau compensaţii pentru victimele poluării mediului a făcut un pas înainte în Japonia, unde acest principiu a devenit de fapt o manifestare a responsabilităţii sociale. În mod tradiţional, „poluatorul“ sunt fie autorităţile naţionale sau locale, fie mari companii care au poluat enorm mediul înconjurător. Astăzi însă, în Japonia, orice cetăţean care produce deşeuri este un „poluator“ şi îşi asumă de bunăvoie răspunderea pe care o are pentru protecţia mediului, plătind pentru deşeurile pe care le generează prin unul dintre mecanismele explicate mai sus.

ecologic: Grija faţă de natură a cetăţeanului japonez, grija faţă de spaţiul public, educaţia omului de rând din ţara dumneavoastră, este de admirat. Şi oarecum de neînţeles pentru cetăţeanul român. Cât de profundă este această grijă şi cât de îndelungată în timp este această preocupare?
img_1814_rrE.S. Domnul Natsuo AMEMIYA, Ambasadorul Japoniei la Bucureşti: În Japonia, în a doua jumătate a anilor 1950, pe măsură ce s-a accelerat ritmul creşterii economice, problemele legate de mediul înconjurător deveniseră deja un aspect social major, din cauza efectelor contaminării masive în mai multe regiuni din toată ţara.

Pentru a face faţă situaţiei, autorităţile japoneze au pus în aplicare legislaţia pentru protecţia mediului, iar producătorii au imple- mentat măsuri stricte de control al poluării. Rezultatele au fost rapide şi substanţiale. Poluarea din surse industriale este în prezent sub control.

Se spune că una dintre trăsăturile comune ale cetăţenilor japonezi este aceea că acordă mare importanţă armoniei dintre om şi natură. Chiar şi în proiectarea clădirilor şi grădinilor, în Japonia se fac eforturi pentru a păstra forma naturală.

ecologic: Este afectată ţara dumneavoastră de actuala criză economică?
E.S. Domnul Natsuo AMEMIYA, Ambasadorul Japoniei la Bucureşti: Da, însă revenirea economiei japoneze din criza globală se conturează deja. Conform raportului economic din luna iunie, publicat de Guvernul Japoniei, economia japoneză se află în fază de expansiune, atingând punctul minim în primăvara anului 2009. Exporturile japoneze cresc moderat, producţia industrială şi consumul privat încep să-şi reia ritmul.
Deşi economia Japoniei îşi revine constant şi se pun bazele unei recuperări auto-sustenabile, situaţia rămâne dificilă, un exemplu fiind rata ridicată a şomajului.

ecologic: Vă rog să îmi spuneţi cum apreciaţi dumneavoastră relaţiile de colaborare economice dintre România şi Japonia şi dacă credeţi că ar putea fi îmbunătăţite aceste relaţii?
E.S. Domnul Natsuo AMEMIYA, Ambasadorul Japoniei la Bucureşti: Din perspectiva potenţialului latent al fiecărei ţări, nu se poate spune despre relaţiile economice româno-japoneze de până în prezent că şi-au atins potenţialul maxim. Totuşi, industria prelucrătoare japoneză este prezentă în România prin 16 companii (un total de 20 de unităţi de producţie), care angajează 23.000 de persoane, incluzând companii preluate de către firme japoneze. Principalii investitori sunt activi în domeniul fabricării componentelor auto şi, recent, oamenii de afaceri japonezi au început să considere România ca fiind o potenţială piaţă de desfacere.

În afară de companiile prelucrătoare japoneze, sunt aproximativ 30 de companii japoneze de vânzări în România. În total, în România sunt prezente mai bine de 190 de companii japoneze.

În cursul vizitei oficiale în Japonia din martie anul acesta, Preşedintele Băsescu a spus următoarele: „Pe măsură ce Japonia şi România dezvoltă relaţii politice favorabile, România speră să extindă relaţiile economice cu Japonia pe viitor“. Mai mult, în iulie, ca urmare a vizitei Domnului Preşedinte Băsescu în Japonia, reprezentanţii Comisiei Europene ai Japan Kei- danren (Federaţia Oamenilor de Afaceri Japonezi) au venit în România pentru un schimb de opinii cu înalţi demnitari şi oameni de afaceri români cu privire la posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor economice dintre cele două ţări. Se pare că domeniul economic ar putea fi cel care va extinde în viitor relaţiile bilaterale dintre România şi Japonia.

ecologic: Care este părerea dumneavoastră despre România? Din punct de vedere al naturii, al oamenilor, al educaţiei şi al instituţiilor statului.
E.S. Domnul Natsuo AMEMIYA, Ambasadorul Japoniei la Bucureşti: A trecut aproape un an de când am venit în România. Impresia mea este că, deşi România are de înfruntat anumite probleme economice dificile, această ţară are un mare potenţial, are pământ fertil, resurse umane excelente şi, de asemenea, avantajul unei poziţii geopolitice bune, deoarece România se află lângă Marea Neagră, care leagă Asia de Europa. Sunt convins că România îşi va creşte potenţialul în viitor.
Hobby-ul meu sunt drumeţiile şi am vizitat câţiva munţi din România, precum Bucegi sau Parâng, admir cu adevărat natura din România, şi sper ca românii să îşi dea seama de valoarea cadrului natural pe care îl au.

ecologic: În final nu pot să nu vă întreb cum este în Japonia presa de mediu? Câte publicaţii sunt şi vă rugam să ne spuneţi câte ceva despre ele.
E.S. Domnul Natsuo AMEMIYA, Ambasadorul Japoniei la Bucureşti: Presa de mediu din Japonia este destul de bogată şi există un grad foarte mare de conştientizare a mediului înconjurător în rândul populaţiei. Aproape toate ziarele japoneze au o secţiune referitoare la mediu sau un Colţ Eco, aşa îi spunem noi. Ziarul economic Nikkei, de exemplu, a publicat o revistă separată care abordează numai aspecte legate de mediul înconjurător şi de afaceri referitoare la mediul înconjurător, numită Nikkei Ecology. Există, de asemenea, multe pagini de internet care abordează aspecte legate de mediu.
Eco Japan, de exemplu, este un site care abordează aspecte pornind de la schimbarea climatică la reciclare şi gestiunea deşeurilor, la afaceri eco şi stil de viaţă eco - o secţiune care învaţă publicul cum să adopte stiluri de viaţă prietenoase cu mediul înconjurător.

Ecologia nu este numai pentru adulţi în Japonia. În încercarea de a sădi în rândul copiilor responsabilitatea faţă de mediul înconjurător, Asociaţia Japoneză pentru Animaţie (the Association of Japanese Animation) a lansat Anicco, o revistă care le explică micuţilor, prin animaţie, importanţa protecţiei mediului înconjurător.



Alte articole in rubrica Schimbări climatice