Controversă pe tema unui studiu referitor la cauzele apariţiei cancerului - Stiinţă & Tehnologie | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Stiinţă & Tehnologie

Controversă pe tema unui studiu referitor la cauzele apariţiei cancerului

13 February 2015 - 03:07 PM Stiinţă & Tehnologie

Celule canceroaseDouă publicații de prestigiu, revista americană Science și cotidianul francez Le Monde sunt implicate într-o controversă fără precedent privitoare la cauzele care stau la baza apariției cancerelor. Totul a început în data de 2 ianuarie a.c., atunci când revista Science a publicat un studiu  al unui grup de cercetători americani care lansează o teorie bazată pe date statistice, teorie conform căreia cancerul ar avea la bază hazardul, norocul pe care îl are sau nu, fiecare dintre noi și mai puțin condițiile de mediu în care trăim.

Cauza cancerului este... ghinionul?

Un grup de cercetători de la prestigioasa Universitate de medicină Johns Hopkins din Statele Unite a publicat în revista Science un studiu bazat pe un model statistic care ia în calcul tipurile de cancer, cu excepția  cancerul de sân, cea mai frecventă formă a bolii în cazul femeilor, și al cancerului de prostată, a doua cea mai frecventă formă de cancer întâlnită la bărbaţi, după cancerul de piele.

Conform studiului, circa două treimi din cazuri sunt explicate prin apariţia de mutaţii genetice aleatorii care permit tumorilor să crească, iar numai o treime sunt rezultatul unor factori genetici sau ai mediului nefavorabil.

Prof. Bert VogelsteinReferindu-se la rezultatul studiului, unul dintre autorii acestuia, profesorul Bert Vogelstein, spunea: „Acest studiu arată că vă puteţi creşte riscul de îmbolnăvire de cancer fumând sau adoptând alte stiluri de viaţă nesănătoase, totuşi, numeroase forme de cancer sunt în mare parte rezultatul unui ghinion şi al unei mutaţii a unei gene care va provoca o tumoră, fără nicio legătură cu stilul de viaţă sau cu factorii ereditari“. Potrivit cercetătorului, persoanele care trăiesc foarte mult deşi fumează sau stau foarte mult la soare, fără a-şi proteja pielea, şi nu se îmbolnăvesc de cancer nu au neapărat „gene bune“ cum se spune. „Adevărul este că în cele mai multe cazuri este vorba pur şi simplu de noroc“.

„Ghinionul“ apare atunci când în procesul natural de înnoire a celulelor corpului uman apar unele greșeli, unele mutații.

„Schimbarea obiceiurilor ar putea fi foarte utilă pentru evitarea anumitor forme de cancer, dar în cazul altora ea nu va avea niciun efect“, a spus Cristian Tomasetti, bio-matematician şi profesor de oncologie la Universitatea de medicină Johns Hopkins, care a adăugat că „va fi nevoie de mobilizarea multor resurse pentru a descoperi un mod de detectare a acestor tipuri aleatorii de cancer într-un stadiu precoce, vindecabil“.

Sociologul francez Annie Thébaud-MonyStudiul, un cadou pentru industriași

Ca răspuns la studiul cercetătorilor americani, sociologul francez Annie Thébaud-Mony a publicat un articol în Le Monde în care susține că această maladie, cancerul, nu este nicidecum rezultatul hazardului, așa cum reiese din cercetarea făcută de oamenii de știință de la Universitatea de medicină Johns Hopkins.

Potrivit sociologului, acel mesaj a fost un cadou neașteptat pentru industriașii din sfera azbestului, chimiei, pesticidelor, din domeniul nuclear, al petrolului, pentru care acea „descoperire științifică“ ar trebui să pună capăt oricărei controverse privind rolul riscurilor industriale în apariția cancerului. Sociologul, care menționează în treacăt că studiul publicat în revista Science „a fost sponsorizat de fundații private“, își susține poziția prin semnalarea a trei mari lacune ale studiului.

În primul rând cercetătorii americani  „omit să se refere în modelul lor la faptul că celula stem nu se transformă în mod spontan în celulă canceroasă. Ea se transformă sub efectul unor mutații care, la rândul lor, sunt produse de agenți cancerigeni externi, cum sunt azbestul, radiațiile ionizante, gazele de eșapament, pesticidele și al alte substanțe toxice“.

A doua lacună privește „incidența globală a cancerului în rândul populației, și anume inegalitățile în fața bolii. În Franța riscul de a muri de cancer (chiar înainte de 65 de ani) este de zece ori mai mare în cazul unui muncitor decât în cazul unui funcționar superior. În opinia sociologului  „este absolut necesar să se ia în considerare, diferența extrem de semnificativă de expunere la elemente cancerigene profesionale“.

Al treilea punct discutabil al studiului este „neluarea în calcul a faptului că boala începe în cadrul celulelor, însă se înscrie, pentru fiecare individ afectat, la confluența a două puncte. Unul este cel al contactului direct, simultan și/sau repetat, cu agenți toxici (prafuri, substanțe chimice, radiații) în cursul unor multiple evenimente legate de viața profesională, rezidență, mediu și comportament. Celălalt este cel al reacțiilor de apărare a organismului, ele însele extrem de variabile în funcție de indivizi“.

Concluzionând, sociologul francez Annie Thébaud-Mony spune: „Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății 15 milioane de decese sunt cauzate anual de cancer pe plan mondial, adică aproape un deces la două secunde.

Odată cu extinderea domeniului chimiei, a sferei nucleare, proliferarea culturilor de organisme modificate genetic, răspândirea nanoparticulelor, riscurile telefoniei mobile și ale altor noi tehnologii, sub acoperirea progresului, unii industriași și lideri politici ignoră tot mai mult obligația fundamentală de a respecta viața, cu complicitatea celor mai prestigioase instituții științifice. Articolul apărut în Science, în 2 ianuarie a.c., este încă o mărturie în acest sens“.

ecologic



Alte articole in rubrica Stiinţă & Tehnologie