Pungile din plastic biodegradabil, o minciună? - Stiinţă & Tehnologie | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Stiinţă & Tehnologie

Pungile din plastic biodegradabil, o minciună?

10 May 2015 - 01:48 PM Stiinţă & Tehnologie

Pungă din plastic biodegradabil. Oare?Deşerile menajere sunt o problemă cu un impact social şi de mediu negativ. Unii oameni cred că o modalitate de a aborda această problemă este de a utiliza materiale biodegradabile ca o soluție ecologică pentru protejarea mediului înconjurător, cum ar fi pungile din plastic biodegradabil. Există însă unele studii care contrazic „beneficiile extraordinare“ pe care le aduce punga biodegradabilă.

Se poate spune că termenul de pungă din material biodegradabil este unul destul de elegant. Microorganismele pot să descompună materialele plastice biodegradabile în apă, dioxid de carbon, precum şi biomasă fără resturi chimice neplăcute. Cu toate acestea, există o mulţime de confuzii privind aceste materiale plastice „ecofriendly“ (prietenoase cu mediul înconjurător).

Pungile din plastic biodegradabil sunt create folosind materiale care se vor descompune complet după o anumită perioadă de timp. Cele mai multe pungi din plastic biodegradabil se spune că se descompun în trei ani sau chiar mai devreme. Pungile nu lasă nici o urmă vizibilă şi sunt complet inofensive pentru mediu. Acestea au nevoie de două elemente cheie pentru a se descompune şi anume oxigen şi lumină.

Pungi de plastic

Prin urmare, pungile din plastic biodegradabil nu încep să se descompună de la data fabricaţiei, ci numai după ce au fost expuse la lumină şi aer. Mulţi retaileri şi companii au îmbrăţişat utilizarea de pungi biodegradabile. Deşi există multe beneficii reale, există o serie de preocupări care trebuie să fie abordate.

Una din preocupările cheie privind pungile biodegradabile este că, în cazul în care nu sunt eliminate corect, acţiunea de descompunere nu va avea loc. Unele pungi biodegradabile nu se vor descompune în cazul în care nu sunt expuse la lumină sau oxigen. Ceea ce înseamnă, că nu se pot descompune în depozitele de deşeuri. Condiţiile atmosferice pot afecta modul în care acestea se descompun. Există însă rapoarte care arată că pungile biodegradabile lasă urme de metale şi alte minerale în mediul înconjurător.

„Acest cuvânt «biodegradabil» a devenit destul de atractiv pentru oamenii de afaceri care încearcă să obţină cât mai mulţi bani şi cât mai repede, pentru că se ştie că termenul eco-friendly este un cuvânt care produce bani“, a declarat Ramani Narayan, profesor de inginerie chimică şi biochimică la Universitatea de Stat din Michigan, scrie motherjones.com.

Un studiu realizat de Universitatea de Stat din Michigan a arătat că aditivii, care ar trebui să contribuie la descompunerea polietilenei şi a foliei din polietilen tereftalat, nu funcţionează în situaţii obişnuite de eliminare, aşa cum sunt depozitele de deşeuri sau procesul de compostare.

Astfel rezultatele obţinute în urma unui studiu efectuat pe o perioadă de trei ani de zile a fost efectuat pe cinci aditivi şi trei categorii de biodegradare. Echipa a organizat procesul de biodegradare cu oxigen (compostarea), biodegradarea fără oxigen, într-un digestor anaerob (depozit de deşeuri) sau pur şi simplu pungile au fost îngropate. De asemenea, în studiu a mai fost precizat faptul că testele au fost realizate atât pe plasticele amestecate cu aditivi, cât şi pe cele fără aditivi. Organizatorii studiului s-au aşteptat ca materialele cu aditivi să se descompună astfel încât microorganismele să le poată folosi ca hrană, dar din păcate experimentul efectuat nu a demonstrat acest lucru.

Pungi din plastic

Totodată, Comisia Federală de Comerţ din SUA a cerut companiilor producătoare care utilizează adjectivele „prietenoase cu mediul înconjurător (eco-friendly)“, „totul natural (all natural)“ sau „biodegradabil (biodegradable)“, să aducă dovezi concrete şi studii care să confirme acest lucru, scrie The Guardian. De asemenea, anul trecut această comisie a solicitat companiilor de profil, dovezi ştiinţifice şi de încredere care să dovedească că pungile produse din material biodegradabil se vor descompune aşa cum este precizat pe fiecare pungă, că sunt oxodegradabile, mai exact că se vor descompune în timp, fiind expuse la oxigen.

„Am transmis companiilor solicitarea ca eticheta de oxodegradabil ar trebui schimbată în oxofragmentare, deoarece plasticul nu se degradează, se fragmentează, iar în timp acest plastic se va descopune în fragmente mici la fel de toxice“, a precizat Joseph P. Greene, preşedinte şi profesor în cadrul Departamentului de Inginerie Mecanică şi Mecatronică şi Producţie Durabilă al Universităţii de Stat din California. De asemenea, acesta este şi autorul cărţii intitulată „Sustainable Plastics: Environmental Assessments of Bio-based, Biodegradable and Recycled Plastics“.

Într-un raport al Asociaţiei Europene a Reciclatorilor de Plastic, profesorul Richard Thomson a subliniat faptul că pungile biodegradabile sunt un mit şi ar trebui să ne focusăm pe refolosire şi reciclare pentru a reduce considerabil cantitate de gunoi. De asemenea, acesta a mai menţionat faptul că materialele biodegradabile se degradează într-o perioadă definită de timp, iar în acest interval materialul poate fi considerat o ameninţare şi poate afecta calitatea mediului înconjurător.

Nevoia companiilor de a impresiona consumatori că se iau măsuri privind protejarea mediului şi a sănătăţii populaţiei este destul de mare, şi de aici ideea că ceea ce consumăm vine într-un ambalaj din material biodegradabil nu are cum să nu se vândă.

În concluzie, materiale plastice biodegradabile sunt materiale interesante și utile, dar ele ar trebui folosite doar atunci când au un beneficiu concret pentru un anumit produs. Cel mai bun mod de a ajuta la salvarea planetei este de a economisi energie și de a îmbunătăți modalităţile de reciclare şi recuperare pentru toate materialele plastice. Mulţi ecologiştii susţin că pungile biodegradabile sunt pur şi simplu tratarea simptomelor unei boli şi nu cauzele.

Ramona Buciu



Alte articole in rubrica Stiinţă & Tehnologie