Marele Zid Verde al Africii va trebui să ţină piept Saharei - Stiinţă & Tehnologie | Ecologic

Stiinţă & Tehnologie

Marele Zid Verde al Africii va trebui să ţină piept Saharei

13 June 2016 - 03:05 PM Stiinţă & Tehnologie

"Marele zid"Marele Zid al Africii este un proiect imens propus de către Uniunea Africană care va fi finanțat parțial de către Uniunea Europeană și va fi conceput sub forma unui zid din copaci, ridicat la marginea deșertului Sahara în încercarea de a stopa întinderea zonei deșertice. Acesta va fi probabil un proiect care va rivaliza cu Marele Zid din China.

În următorii cinci ani, cifrele ONU estimează că peste 60 de milioane de africani ar putea fi forțați să își părăsească căminele din cauza deșertificării și a schimbărilor climatice, iar până în anul 2025, două treimi din terenurile cultivabile de pe continent vor dispărea.

Marele Zid Verde este soluția Africii în ceea ce privește extinderea mult prea rapidă a deșertului Sahara. Cu siguranță va fi un zid din multă verdeață care se va întinde, în cele din urmă, din Senegal de pe Coasta Atlanticului până la Djibouti în Golful Aden.

Uniunea Africană a lansat oficial proiectul în anul 2007, dar se pare că în anii 1950 a apărut prima inițiativă cu privire la construcţia unui zid de protecţie care i-a aparținut lui Richard St. Barbe Baker, un activist de mediu de origine britanică. Scopul acestuia este foarte important și anume de a preveni degradarea în continuare a solului și a deșertificării regiunilor care aparțin comunităților locale din 14 țări.

Zidul, care ar trebui să aibă o adâncime de 15 metri, face parte dintr-un program de dezvoltare din țările subsahariene, iar acest proiect reprezintă un punct de plecare și pentru alte regiuni situate în alte părți ale lumii, cum ar fi Haiti și Fiji.

Pentru a evalua progresul proiectului și provocările care vor urma, țările participante au organizat în luna mai 2016 o întâlnire în capitala Dakar din Senegal, unde a fost prezentată o situație actuală privind „noua minune a lumii“. Națiunile implicate în construirea Marelui Zid Verde sunt convinse că proiectul este un pas vital pentru a opri efectele negative ale fenomenului de deșertificare.

„Țări, precum Senegal, au replantat foarte mult, dar din păcate se ajunge într-un punct în care acest demers nu mai este suficient. În cazul în care nu se face nimic pentru a preveni deșertificarea, aceasta va avea efecte negative asupra mijloacelor de trai ale oamenilor, privind securitatea alimentară a oamenilor și asupra mediului înconjurător“, a declarat Nora Berrahmouni, reprezentanta Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), unul dintre organismele internaționale care au luat parte la proiect împreună cu Comisia Europeană și Banca Mondială.

În Burkina Faso, Mali și Niger se lucrează la utilizarea plantelor medicinale și comestibile, cu accent pe conservarea apei. Proiectele promovate de către FAO au pus un accent deosebit pe utilizarea soiurilor locale care sunt adaptate condițiilor climatice din regiune. Tehnicile de plantare și de gestionare sunt tradiționale, astfel încât oamenii din regiunile respective vor fi în măsură să aibă grijă de acest Zid odată cu finalizarea acestuia.

Principalele critici care au apărut împotriva acestui proiect au în vedere modalitatea cum va fi abordată această problemă. Varietatea mare de peisaje, medii și culturi care se regăsesc între coasta de vest și de est a Africii i-a făcut pe oameni să se întrebe dacă un astfel de proiect este într-adevăr cel mai bun și dacă va fi unul fiabil.

Cu toate acestea, susținătorii planului au subliniat faptul că proiectele suplimentare au fost difuzate, comunitățile locale au devenit partea activă a proiectului, iar astfel persoanelor care au nevoie de ajutor le sunt deja oferite modalități prin care își pot ajuta familiile. Restaurarea terenului deșertic înseamnă beneficii pentru animalele sălbatice, iar ca efect secundar se așteaptă o creștere a eco-turismului.

Paradoxul acestui proiect este că Zidul Verde va uni țările și nu le va despărți. În zona regiunilor de frontieră din Mali și Niger, multe dintre comunitățile locale au ignorat granițele naționale cu scopul de a colabora între ele prin proiecte care au vedere înmulțirea plantelor și scheme de conservare a apei.

R. Buciu



Alte articole in rubrica Stiinţă & Tehnologie