Materiile prime sunt foarte importante pentru economia Uniunii Europene şi de aceea trebuie folosite toate resursele pe care Europa le are pentru a reduce dependenţa de importuri de materii prime. S-a estimat că valoarea resurselor minerale neexploatate, aflate la o adâncime de 500-1.500 de metri, se ridică la peste 100 de miliarde de euro.

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - ANRSC este instituţie publică de interes naţional, care a intrat acum în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice.

Anul trecut, Centrul de studii privind consumul şi producţia durabilă (ETC/SCP) a realizat un raport pentru Agenţia Europeană de Mediu cu privire la taxele percepute pentru depozitarea deşeurilor în Uniunea Europeană. ETC/SCP a realizat studii de caz în 18 ţări europene.

Lucia Varga este unul dintre politicienii bine pregătiți în domeniul pe care îl coordonează. A fost secretar de stat timp de patru ani în Ministerul Mediului între anii 2004-2007, pentru ape, domeniu pe care îl coordonează și acum.

Potrivit unei ştiri publicate de portalul Dow Jones, SEC (comisia americană însărcinată cu supravegherea valorilor mobiliare) a aprobat cererea JP Morgan de a lansa pe piaţa de profil o emisiune de instrumente financiare destinate investitorilor de pe piaţa cuprului. Aceste instrumente sunt garantate cu un stoc real, fizic de cupru de 61.800 de tone metrice.

La începutul acestui an Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a publicat pe site-ul său pentru consultare publică Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, orizontul de timp 2014-2020.

De la începutul anului 2013, Guvernul a tot dezbătut în cadrul unor şedinţe, ce vor plăti cetăţenii: o taxă de primă înmatriculare, o taxă de mediu sau un timbru de mediu.

În vederea îmbunătăţirii calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, Garda Naţională de Mediu a lansat proiectul „Alinierea metodologiei de control a Gărzii Naţionale de Mediu la directivele şi convenţiile de control internaţionale“, proiect finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013.

Anul trecut, o declaraţie şoc a reprezentanţilor unor mari companii petroliere americane a făcut rapid înconjurul globului: România este una dintre ţările Europei de Sud-Est care stă deasupra unei adevărate comori, România poate deveni independentă din punct energetic. Există posibilitatea ca depozitele de gaze de şist, estimate la multe trilioane de metri cubi, să fie scoase la suprafaţă. Dar n-au spus-o de la început şi cum s-ar putea face acest lucru şi, mai ales, ce implică tehnologia pe care o folosesc deja acasă la ele. Treptat, opinia publică şi organizaţiile de mediu află că este posibil ca viitorul uneia sau mai multor generaţii să fi fost deja amanetat.

Zece state membre ale UE, printre care şi România, pot alege până în anul 2019 să aloce în mod gratuit un număr limitat de certificate unor centrale electrice, în loc să le vândă. O decizie adoptată la sfârşitul lunii martie de Comisia Europeană stabileşte regulile pe care statele membre trebuie să le respecte dacă aleg să acorde în mod gratuit certificate de emisii. Decizia CE stabileşte regulile privind alocarea în mod gratuit de certificate de emisii centralelor electrice eligibile.

Obligaţiile de mediu ce revin în prezent societăţii OMV PETROM depăşesc obligaţiile asumate de cumpărător în anul privatizării. După privatizare, România a devenit membră a Uniunii Europene, iar legislaţia naţională de mediu s-a aliniat la cea europeană, o legislaţie aflată într-o continuă schimbare.

Obligaţiile ce revin României în materie de colectare selectivă a deşeurilor sunt mari. În timp, toţi cei implicaţi, dar în special organizaţiile de preluare de responsabilităţi au făcut eforturi foarte mari pentru atingerea ţintelor asumate, ceea ce a făcut ca în anul 2010 să se ajungă la un grad de valorificare a deşeurilor de 48%.

România este un bun contribuabil în Uniunea Europeană. O ţară care mai mult plăteşte decât profită de aderarea sa la o asemenea comunitate selectă, fiindcă pentru noi accesarea fondurilor comunitare este în continuu mai mult un deziderat decât un fapt. Şi de parcă nu contribuim oricum îndeajuns la bugetul comunitar, suntem acum foarte aproape de momentul în care vom începe să plătim şi amenzi pentru neîndeplinirea unor obligaţii asumate. Motivele ţin şi de nerezolvarea unor probleme de către Ministerul Mediului.

Comisia Europeană a încheiat monitorizarea sectorului siderurgic din România. S-a confirmat astfel faptul că ajutoarele de stat acordate combinatelor siderurgice din România au fost utilizate eficient. Decizia este extrem de importantă pentru industria românească, fiindcă altfel returnarea ajutoarelor de stat ar fi condus, ca în Bulgaria, la închiderea combinatelor siderurgice din România.

Noua directivă cadru în materie de deşeuri, implementarea acesteia în legislaţia naţională şi spectrul aplicării procedurii de infringement sunt subiecte importante atât pentru Executiv, cât şi pentru Legislativ. Despre toate acestea şi despre noua organizare administrativ-teritorială a României am stat de vorbă cu Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei pentru Administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, într-un interviu pe care vi-l prezentăm în continuare.

La Ministerul Economiei, în cadrul Direcţiei de Politici Industriale şi Competitivitate s-a constituit, sub conducerea directorului Petru Ianc, un grup de lucru pentru identificarea unui punct de vedere comun al industriei siderurgice şi al reprezentanţilor României în dezbaterile ce vor avea loc la Comisia Europeană în negocierea cotelor de emisii ce vor reveni acestei ramuri economice.

Întotdeauna pădurea a fost o sursă de venit atât pentru amărâţii sorţii cât pentru profitori. Tăieri ilegale s-au făcut întotdeauna, iar braconajul nu este nici el o activitate prea recentă. În aceste condiţii, pădurarul este mai mult urât decât iubit într-o comunitate. Iar a păzi un bun comun în ziua de azi nu este uşor.

Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului este una dintre instituţiile importante din România. Aici se eliberează autorizaţiile de mediu pentru agenţii economici şi se urmăreşte ca mediul în care trăim să fie unul sănătos. Tot aici se fac strategiile de mediu şi se implementează legislaţia europeană de mediu.

Sulfina Barbu este unul dintre puţinii oameni politici din România care cunoaşte atât legislaţia de mediu europeană, legislaţia naţională, cât şi realităţile cu care se confruntă ţara noastră. Fost ministru al mediului, în prezent preşedinte al uneia dintre cele mai importante comisii din Parlamentul României, Sulfina Barbu se implică de pe această poziţie în tot ce înseamnă obligaţii de mediu care revin României ca ţară membră a Uniunii Europene, în depăşirea obstacolelor care apar în atingerea ţintelor asumate de ţara noastră şi în implementarea legislaţiei.

Venirea ministrului László Borbély la Mediu a adus o serie de schimbări în cadrul ministerului, atât în ceea ce priveşte organizarea instituţiei, cât şi atmosfera de lucru din minister. Care au fost aceste schimbări, care sunt salariile din Ministerul Mediului şi Pădurilor şi care sunt priorităţile ministrului în această perioadă au fost...

Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) va avea, în 2010, un buget cu 15,57% mai mare de-cât în anul precedent datorită preluării segmentului „Păduri“, iar personalul va atinge cifra de 30.000, a declarat, ministrul de resort, László Borbély. Ministerul Mediului şi Pădurilor a primit aproape 1,6 miliarde de lei, mai mult cu 15,57% faţă de sumele preliminare din 2009, respectiv 1,467 miliarde lei, se arată în proiectul de buget pentru anul acesta, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.